Alergiile alimentare

O simplă căpșună poate declanșa o urticarie, un ou – o criză de astm, un crevete – tulburări digestive. Alergiile alimentare sunt într-un real progres.

Perturbat de noile obiceiuri alimentare, de excese, iritat de aditivi, coloranți și alte substanțe chimice, organismul devine din ce în ce mai alergic. Trebuie să distingem însă adevăratele alergii de falsele alergii alimentare. Primele se nasc datorită unei confuzii a sistemului imunitar.

În contact cu un aliment, o băutură sau unul din componenții lor, el recunoaște un agresor și fabrică anticorpi specifici, cu scopul de a-i proteja.

Efectele alergiei: eczema, rinita, tulburări digestive 

Cel mai mic contact cu acest fals ”dușman” este de ajuns pentru a declanța criza. Astfel, printre numeroasele alimente responsabile de astfel de intoleranțe, cele mai virulente sunt: laptele de vacă, crustaceele, albușul de ou, cerealele.

De trei ori mai răspândită, falsa alergie este datorată eliberării în tubul digestiv a unor substanțe chimire, dintre care histamina și tyramina sunt cele mai cunoscute. Multe alimente (brânza, peștele, vinul alb, mezelurile) le conțin în cantitate suficientă pentru a declanșa ele însele o intoleranță. Altele (albușul de ou, căpșunele) încurajează organismul pentru a secreta un exces de histamină.

Falsa alergie este adesea consecința uni exces (poate câteva căpșune nu înseamnă nimic, dar 500 gr declanșează criza) și este legată de o fragilitate a mucoasei intestinale (de la prea mult alcool, tutun, cafea, medicamente) care nu mai filtrează substanțele vătămătoare.

Primele simptome apar la primul contact al alergenului cu mucoasa bucală (afte, ititații). Dar, de cele mai multe ori, criza apare în timpul sau după ingestia alimentului respectiv și se manifestă prin eczeme, tulburări digestive, rinită. Se observă mai rar umflătura feței (edem Quincke) sau șoc anafilactic (manifestare gravă a alergiei) care necesită consult medical de urgență.

Demascarea ”inamicului

Este foarte dificiil de a identifica alegenul. Alergologii, care acum dispun de adevărate ”baterii de teste”, sunt puși în situații dificile în ceea ce privește izolarea alergenului.

Studiul se bazează atunci pe alegerea unui aliment suspect; dacă nu apare nicio reacție alergică, atunci se încearcă reintroducerea lui în alimentație; dacă nici a doua oară nu se întâmplă nimic, atunci se încearcă un alt aliment. În caz contrar, agentul alergen este demascat. Puține alergii false sunt definitive și adesea reintroducerea alimentului câteva luni mai târziu este concludentă.

Sindromul restaurantului chinezesc

Unii clienți care au consumat preparate din restaurantele chinezești din lumea largă, la puțin timp după masă, au prezentat amorțiri ale cefei, dureri de spate, de brațe, urmate de o slăbire generală, greață, migrenă. Câteva ore mai târziu, totul a reintrat în normal. În acest caz este vorba tot de o falsă alergie, datorată glutamatului, o substanță utilizată de bucătari pentru calitățile sale, dar puțin apreciată de mucoasa intestinală.