Alimentația copilului

Alimentaţia sănătoasă pentru un copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea a trei principii de bază şi anume:
– varietate alimentară, ceea ce înseamnă consumul de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare (menţionate anterior);
– proporţionalitate, adică un consum mai mare de anumite alimente precum fructe, legume, cereale integrale lapte şi produse lactate raportat la alimentele cu un conţinut crescut de grasimi, colesterol şi adaos de zahăr;
– moderaţie, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi a celor cu zahăr adăugat.

Cum se alcătuieşte un meniu alimentar?
În alcătuirea meniului unui copil peste 2 ani recomandăm folosirea piramidei alimentare, un instrument util în stabilirea unei alimentaţii echilibrate (vezi anexe).
Piramida alimentară exprimă nevoile nutritive din fiecare grupă alimentară sub forma de porţie nutritivă. O porţie nutritivă este exprimată cantitativ în grame sau are ca unitate de măsură ceaşca de 200 ml.
Numărul de porţii nutritive dintr-o anumită grupă se stabileşte în funcţie de necesarul de calorii al copilului care depinde la rândul său de vârstă, sex, dezvoltarea corporală şi gradul de activitate.

Caracteristicile alimentaţiei copilului
• nevoile nutriţionale ale copiilor sunt similare cu a celorlalţi membri ai familiei, dar nevoia diferă în funcţie de vârstă,
• un copil creşte în salturi, ceea ce este reflectat şi printr-o variaţie a apetitului său.
• aportul alimentar este adecvat dacă asigură o creştere staturală şi ponderală evidenţiată prin compararea parametrilor creşterii cu curbele standard.

Cum se introduce un aliment nou în alimentaţia copilului mic (după 24 luni):
• alimentele noi trebuie prezentate într-o formă atractivă şi cu semnificaţie pentru copil (ex: în formă de animale);
• alimentul nou trebuie să fie oferit la începutul mesei când copilului îi este foame;
• alimentul nou trebuie să fie oferit împreună cu un aliment cunoscut;
• un aliment refuzat trebuie reintrodus cu grijă şi calm în diferite perioade ale zilei.

Informații utile:

pixabay.com
pixabay.com

• alimentaţia copilului trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază:
− pâine, cereale, orez şi paste făinoase;
− vegetale;
− fructe;
− lapte, brânză şi iaurt;
− carne, pui, peşte, fasole şi ouă.
• masa trebuie planificată, iar copilul mic trebuie să ia masa înainte de a-i fi foarte foame, de a fi obosit sau iritat.
• e bine să i se ofere copilului câteva variante de alimente la alegere şi cel puţin un aliment favorit.
• pentru asigurarea raţiei zilnice de nutrienţi, mesele principale vor fi completate cu gustări formate din cereale cu lapte, sandwich-uri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe preparat în casă, brânză.
• e bine ca alimentele din meniu să aibă consistenţă şi culori diferite; pentru copiii preşcolari sunt o modalitate de stimulare a poftei de mâncare.
• e bine să i se ofere copilului o cantitate adecvată de mâncare; o modalitate practică de stabilire a cantităţii de mâncare la copilul mic, în lipsa tabelelor şi a graficelor, este de a-i servi o lingură din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă al copilului.
– copilul să ia parte la masă cu familia.
– masa copilului se încheie când devine neliniştit, nu manifestă interes sau s-a săturat.
– în cazul copilului mic, este necesar ca părintele să rămână calm, chiar atunci când copilul nu mănâncă toată cantitatea oferită.

Copiii preşcolari pot avea preferinţe alimentare (aleg un singur aliment). Capriciile alimentare sunt tranzitorii şi dispar dacă nu sunt întărite de stări emoţionale ale familiei.

UNICEF