Alimente și mâncăruri indicate pentru bolnavii de diabet

Băuturi: apă, sifon, ceaiuri. În cantităţi indicate de medic: lapte, lapte bătut, cafea cu lapte, fiertură de tărâţe, vin. Toate ceaiurile vor fi preparate cu zaharină. Este totuşi mai bine dacă bolnavul se va obișnui să consume ceaiurile şi laptele neîndulcite.

Pâine: în cantităţi permise de medic, pâine neagră, intermediară, pâine de Graham. Se preferă pâinea intermediară sau neagră, datorită conţinutului bogat în vitamine ale grupului B. Numai în cazurile indicate de medic diabeticul va consuma pâine albă. Dacă se recomandă ori se preferă pâine prăjită, aceasta va fi cântărită mai întâi şi apoi se va prăji, deoarece prin prăjire, pierzându-şi apa, proporţia în glucide sporeşte.

Supe: supe de zarzavat din legumele permise (spanac, salată verde, varză, fasole verde, dovlecel, roșii, lobodă, conopidă etc.), ciorbe de carne, borș, toate fără rântaș şi fără paste făinoase. Supele pot fi drese cu ou ori smântână. Vor fi evitate în prepararea supelor cartoful, morcovul, ţelina, sfecla, întrucât conţin peste 10% glucide. Supele de oase sau de zarzavaturi, pentru a li se da gust și a li se mări valoarea nutritivă, li se vor adăuga perişoare de carne fără orez, legate cu ou sau găluști de brânză, pregătite numai cu ou, fără făină. Se va exclude din supe sau ciorbe adaosul obișnuit de făinoase (tăiței, orez, griş etc.), deoarece acestea conţin multă glucoză şi, practic, sunt greu de cântărit.

Supele şi ciorbele se pot acri cu suc de lămâie, cu sare de lămâie, cu oţet sau cu borș. La ele, înainte de servire, este foarte indicat să se adauge un sfert de pahar de fiertură de tărâţe, o lingură de drojdie de bere dietetică sau 2-3 linguri de suc de spanac crud ori roșii, pentru aportul de vitamine. Diabeticul are voie să repete acest fel de mâncare ca să-şi potolească foamea şi pentru a nu fi ispitit să consume alimente bogate în glucide (făinoase, pâine etc.).

Mâncăruri din carne: diabeticul trebuie să consume zilnic carne, peşte sau ouă, alimente hrănitoare şi care nu conţin glucide. Este permisă orice carne: de porc, de vită, de pasăre, mezeluri, șuncă, peşte, etc. Carnea poate fi preparată sub formă de rasol, înăbușită, prăjită, friptă la grătar, pe plită, în mâncăruri cu legume. Şnițelul este permis numai dacă se pregăteşte cu ou (fără făină și pesmet). De asemenea, tocăturile nu se vor lega cu făină, pâine, cartofi, orez, sos alb sau alte făinoase, ci numai cu ou. Sosul mâncărurilor pregătite din carne cu legume sau numai cu legume va fi preparat fără făină. Îngroşarea sosului se poate face cu zarzavaturi (dintre cele permise) date prin sită. Sosurile obişnuite care se prepară cu rântaș, adică cu ceapă și făină înăbuşite în grăsime, pentru regimul de diabet se vor pregăti fără făină, iar pe cât posibil se va evita și prăjitul în grăsime încinsă, deoarece aceasta este vătămătoare pentru stomac, ficat și intestin. Uleiul, de pilda, se poate fierbe înăbuşit, iar untul se va adăuga rece chiar pe farfurie, peste felul fierbinte gata pregătit.

Mâncărurile din zarzavat şi legume sunt foarte indicate pentru diabetici, cu excepţia zarzavaturilor care depăşesc 10% glucide (țelină, cartofi, morcovi, sfeclă, mazăre) și a legumelor uscate (fasole, linte, mazăre, bob). Acesta este felul care trebuie să sature și care poate fi repetat la fiecare masă.

Pentru ca zarzavaturile să nu-și piardă sărurile minerale și vitaminele care le conțin, ele vor fi curăţate cu puţin timp înainte de a fi fierte, apoi vor fi spălate repede la un curent de apă rece. Modul ideal de fierbere a legumelor este într-un vas bine acoperit cu capac, într-o cantitate mică de apă, care abia să le acopere. Untdelemnul se poate adăuga de la început, deoarece îmbibă legumele şi le dă un gust plăcut, fără să le prăjească. În orice caz se va renunţa pe cât posibil la prăjirea legumelor în unt şi este de preferat ca piureurile să se bată cu lapte.

Zarzavaturile şi legumele permise: varză albă, varză roşie, varză acră, varză de Bruxelles, conopidă, spanac, fasole verde, dovlecel, bame, sparanghel, salată verde, vinete, roşii, lăptuci, păpădie, urzici, măcriș, praz, ridichi, ciuperci, ardei gras, castraveţi, ștevie, tarhon, mărar, pătrunjel, hrean, foi de dafin, cimbru, usturoi.

Salatele de legume crude nu trebuie să lipsească de la masa diabeticului. Ele aduc o cantitate însemnată de vitamina C şi minerale, combat tendinţa la acidoză şi se pot consuma cu o cantitate mai mare de ulei decât orice fel de mâncare, cantitate ce compensează ca valoare nutritivă restrângerea glucidelor din alimentaţie. În plus, salatele de crudități satură ceea ce este foarte important pentru diabeticii obişnuiți să mănânce mult. Înainte de preparare, crudităţile trebuie curăţate cu grijă şi spălate la un curent de apă, pentru a îndepărta larvele sau viermii. O condiție tot atât de importantă ca şi buna calitate a legumelor şi spălatul lor este ca rădăcinoasele cu care se prepară salatele de crudităţi să se servească rase pe răzătoare. Rădăcina şi fructul legumelor se vor rade cu coajă cu tot, iar frunzele se vor mărunţi cu cuţitul. Tăierea în bucăți mai mici a legumelor este importantă în regimul diabeticului, deoarece legumele trebuie consumate în cantități mai mari. Bogăţia lor în substanță lemnoasă poate provoca tulburări digestive, mai ales că în general diabeticii au o dantură foarte slabă și nu pot mesteca bine.

Salata de crudităţi se mănâncă proaspătă, imediat după ce a fost pregătită. În timpul iernii, când legumele sărace în zaharuri lipsesc şi fructele sunt mai rare, acestea pot fi înlocuite cu salate de ridichi negre, de andive, de praz sau cu salate de morcov, ţelină ori sfeclă, care se vor consuma cântărite, în locul fructelor.

Brânzeturile sunt recomandate pentru aportul important de albumine şi pentru că nu conţin glucide. Excepţie face brânza de vacă, care are 4 g glucide la 100 g, dar nu este un aliment interzis, cu singura condiţie să fie respectată cantitatea permisă de medic.

Fructele se vor consuma de preferinţă crude şi cu coajă. Se vor curăţa de coajă numai când diabeticul are o dantură incompletă, dacă nu se pot rade pe o răzătoare de sticlă. Fructele permise sunt: fragi, căpşuni, zmeură, mure, mere, pere, agrişe, caise, vişine, cireşe timpurii, portocale, grapefruit, gutui, pepene verde, pepene galben, nuci. Când se prepară compot, fructele se fierb în apă fără zaharină. Aceasta se adaugă în momentul servirii, dizolvând pastila într-o linguriţă de apă fierbinte. Este interzis ca diabeticul să consume prăjituri de cofetărie. Ciocolata dietetică se va consuma în limita glucidelor, ţinând seama că 100 g ciocolată conţine 20g glucide. Ea nu este indicată pentru diabeticii graşi, bolnavi de ficat sau cu hipertensiune şi arterită, deoarece conţine o cantitate mare de grăsime.