Balanta – Simbolica

Iubirea de ceilalti

In fiecare an la 23 septembrie, cind Soarele intra in cel de-al saptelea semn din Zodiac, Balanta, ne aflam in mijlocul anului astronomic. Ca si la 21 martie, astrul trece la punctul zodiacal de intilnire dintre ecliptica si ecuatorul ceresc, dar paraseste emisfera nordica si trece ecuatorul spre a intra in emisfera sudica. Acesta e sensul echinoctiului din Balanta care inaugureaza toamna. Perioada de o luna in timpul careia astrul zilei strabate zodia – de la 23 septembrie la 22 octombrie – corespunde, asadar, primei faze a toamnei.

Este inutil sa ne raportam la constelatia Libra, pe care, uneori, e dificil s-o distingem de zodie sau sa recurgem la ideea unei inselatoare influente stelare, aceea a incandescentului Arcturus, bunaoara. Gradul 180° – 0° al Balantei – este punctul median al Zodiacului: de la Berbec pina la sfirsitul Fecioarei, s-a scurs un hemiciclu; incepe hemiciclul opus care, la sfirsitul Pestilor, va intilni primul semn zodiacal intr-o miscare ciclica perpetua.

Pentru astrolog, ceea ce conteaza e momentul specific. Echinoctiul de toamna aduce cu el echilibrul dintre zile si nopti, ca si la inceputul primaverii; dar talerele balantei inclina in sensul opus: dupa triumful zilelor asupra noptilor, urmeaza lenta instalare a lumii nocturne, egalizata de declinul lumii diurne. Caldura si lumina sint in descrestere. Nu degeaba, Soarele este „slabit”: toamna inseamna asfintitul.

In natura, ultimele fructe coapte se desprind din pomii ale caror crengi se despoaie; ca o prefigurare a unei perioade de destindere, de repaus, de pace, cind formele exterioare si valorile obiective se retrag treptat in fata vietii interioare. Intre Berbec si Fecioara am asistat la desfasurarea intregului ciclu al vegetatiei, de la germinarea grauntei, pina la culegerea spicului. La capatul acestui hemiciclu, materia si-a atins tinta in desavirsirea substantei. Cu zodia Balantei incepe procesul invers: declinul lumii organice, dar si, o data cu reintoarcerea substantei in esenta, avintul lumii spirituale. Iar echinoctiul, punct median, semnifica echilibrul dintre edificiul construit si fortele care ii pregatesc naruirea.
Ascensiunea „fortei noptii”, victorioasa in fata „fortei zilei”, formeaza ideea esentiala a acestei noi orientari. In anotimpurile cu zile lungi, natura in plina extroversiune actioneaza neobosit; cind zilele scad, viata se retrage si trece din exterior in interior, parca spre a prinde noi puteri. Dar, paralel cu o toamna exterioara triumfa o primavara interioara; asfintitul anual al Soarelui este compensat de o aurora: cea a planetei Saturn, „exaltata” in zodie, si punind astfel in evidenta valorile de desprindere, despuiere, renuntare. Vom putea spune ca ruperea echilibrului zi-noapte in favoarea principiului obscur duce la coborirea spiritualului in material.

Trebuie sa admitem ca nu se putea face o alegere mai buna pentru a reprezenta acest al saptelea semn zodiacal: o Balanta cu un brat si doua talere; nu conteaza daca acestea stau in echilibru sau nu. Hieroglifa o stilizeaza cu doua linii orizontale paralele, dintre care cea din partea superioara are deasupra ei un semicerc central.

Bratul care leaga intre ele cele doua talere in echilibru contine toata gindirea profunda a zodiei. Raport de echilibru intre doua aspecte alternante, opozitie a contrariilor sau asociere a lucruriJor complementare: principiul consta in punerea fata in fata a doi poli opusi care se mentin antagonisti atit timp cit cele doua elemente nu-si gasesc unitatea comuna, dar care ajung la unirea laturilor complementare in clipa cind descopera centrul, respectiv punctul median al bratului. Trebuie deci sa se gaseasca „justa masura” care anima dinamica termenilor aflati in prezenta. Dualitatea, despartirea, partajul, echilibrul, unirea sint produsele, ratate sau reusite, ale acestei structuri.