Ești aici

Categorie: Pescuit

Pastravul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Salmo trutta fario Raspandire: Mai este denumit de pescari si „indigenul” si este cel mai raspandit in raurile din Carpati, comparativ cu ceilalti pastravi, cu lostrita ori lipanul. Fiind pretentios fata de conditiile de mediu, avand nevoie de ape limpezi si reci a caror temperatura sa nu treaca de 17-18 grade, bogate in oxigen, pastravul s-a restrans considerabil urcand spre paraie si izvoare. Descriere: In conditii obisnuite pastravul indigen ajunge la 20 cm in cel de al treilea an (dimensiune admisa la pescuit). In mediu prielnic cresterea este mult mai…

Continuare

Lostrita

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Hocho hucho Raspandire: Cel mai mare salmonid din apele noastre, putand atinge talii impresionante, lostrita o gasim numai in ape mari, cu debit constant si bogate in hrana naturala. Descriere: Poate ajunge la 1 m lungime si 10 – 12 kg greutate. Corpul il are aproape cilindric, gura mare cu dinti puternici. In general, in primii ani, culoarea este argintie, cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie; pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta, cu luciri argintii. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la…

Continuare

Scrumbia albastra

sfaturi.utile, 0 comment

Denumire stiintifica: Scomber scombrus Denumire populara: scombros, scumbri Caracteristici principale: Lungime: 18-20 cm rar ajunge la 40 cm Greutate: 100-120 g rar ajunge la 500-700 g Aspect: Corpul fusiform avand solzi marunti. Partea dorsala este albastra, din loc in loc observandu-se irizatii verzi. Corpul este brazdat de diferite dungi, verticale de culoare inchisa. Are gura larga si dinti ascutiti. Ochii sunt mari si inotatoarele scurte. Mod de viata: Se intalneste in marile Marmara, Egee si in Marea Neagra. Se hraneste cu hamsie, aterina si crustacee mici. Se pescuieste primavara, vara…

Continuare

Scobarul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Chondrostoma nasus Denumire populara: scobar, podut, scobai, mate negre, podusca Caracteristici principale: Lungime: 24-28 cm rar ajunge la 34 cm Greutate: 244-413 g rar ajunge la 560-700 g Aspect: Corpul este lunguiet si acoperit cu solzi mari, uniform si bine fixati. Botul este bombat si buzele sunt groase. Dintii sunt ascutiti si par a fi niste cutite. Inotatoarea dorsala are aspect de randunica. Capul si spatele sunt negru-verzui sau verde-oliv, iar partile laterale sunt gri-argintiu. Inotatoarea dorsala este cenusie aproape de negru, iar celelalte sunt rosii, mai ales…

Continuare

Sangerul

sfaturi.utile0 comment

Peste original din China, a fost adus in tara noastra in 1960, in stadiu de pui, pentru a fi aclimatizat in apele naturale si, in special, in lacuri si helestee. Pe capul mare, neacoperit de solzi, ochii sunt asezati in jos, sub nivelul gurii. O creasta (carena) ascutita se intinde de sub opercul, pana la inotatoarea anala. Gura este mica, cu buze subtiri si armata cu dinti faringieni mari, latiti, care servesc la sfaramarea, dar mai ales la macinarea hranei, formata din plancton, mai ales vegetal. Spre deosebire de crap,…

Continuare

Mreana

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Barbus barbus Denumire populara: brenuta, mreana galbena, umbreana, mreana rosie, merna. Caracteristici principale: Lungime: 40-60 cm rar ajunge la 70-80 cm Greutate: 0,8-1 kg rar ajunge la 4-5 kg Aspect: Corpul este fusiform si gros. Are capul ascutit, solzi mici si gura este prevazuta cu patru mustati. Inotatoarea dorsala are o radie osificata. Spatele si capul sunt verzi-brune, iar burta este galbuie. Din loc in loc mai apar si pete negre. Mod de viata: Se intalneste in raurile cu pietris. Se hraneste cu melci, insecte si crustacee. Se…

Continuare

Lipanul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Thymallus thymallus Denumire populara: cimbrisor, aramiu Caracteristici principale: Lungime: 30-35 cm rar ajunge la 40-50 cm Greutate: 300-350 g rar ajunge la 500-600 g. Raspandire:  Populeaza apele de munte cu debit mai mare. In aceste ape traieste foarte aproape de zona pastravului pe care uneori o incalca, desi prefera apele ceva mai calde si mai domoale. Ii plac fundurile pietroase unde sta la panda asteptand sa ii treaca prin apropiere vreo gaza cazuta pe apa.Aspect: Forma corpului alungita, iar capul se ascute spre bot. Inotatoarea de pe spate…

Continuare

Echipament pentru pescuit la crap

sfaturi.utile, , , 0 comment

Succesul unei partide de pescuit la crap tine intr-o mare sau mica masura si de dotarea pescarului. Un echipament bun usureaza pescuitul dar nu e totul. Adesea succesul depinde si de localizarea pestelui, de intelegerea comportamentului si de rabdarea si modul folosite a echipamentului. Va voi prezenta pe scurt intr-o anumita ordine echipamentul necesar pentru pescuitul crapului. Lanseta: Daca doriti sa achizitionati o lanseta de crap de calitate trebuie sa aveti in vedere urmatoarele caracteristici. In primul rand lansetele de crap au blankul din carbon, material special obtinut si prelucrat…

Continuare

Migratia pestilor in lac

sfaturi.utile, , , , 0 comment

Fenomenul migrarii pestilor in lacuri este foarte putin studiat si aproape necunoscut in randul pescarilor sportivi, fiind cel mai adesea cauza principala a compromiterii unor partide de pescuit in majoritatea baltilor de ses. De ce acest studiu de caz ? Acest studiu de caz l-am abordat pornind de la observatia ca, pescari care au pescuit in aceeasi zi, in conditii aproape identice dar in locuri diferite intr-o anumita balta, au obtinut rezultate de la dezastruos la foarte bine. Concluzia a fost clara: pestele tragea doar intr-o zona a baltii, unde…

Continuare

Calendarul pescarului – Decembrie

sfaturi.utile, , 0 comment

Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C. Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi; Bibanul – cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie; Carasul – la copca rar, cu libelule, viermusi; Cleanul – la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine; Mreana– cade rar…

Continuare

Calendarul pescarului – Noiembrie

sfaturi.utile, , 0 comment

In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet. Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi; Bibanul – in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete; Cleanul si mreana – la fund cu rama alba; Scobarul – ca in octombrie; Stiuca se da bine la peste viu,…

Continuare

Calendarul pescarului – Octombrie

sfaturi.utile, , 0 comment

Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban. Avatul – se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative; Babusca si obletul la viermusi si libelule; Bibanul la rame si naluci;…

Continuare

Calendarul pescarului – Septembrie

sfaturi.utile, , 0 comment

Una dintre cele mai favorabile luni pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala. Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu…

Continuare

Calendarul pescarului – August

sfaturi.utile, , 0 comment

Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare. Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala; Babusca– la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine; Bibanul si stiuca – idem luna iulie; Carasul– la mamaliga, rame, viermusi; Cega – idem iulie; Cleanul -continua sa prefere greierii si…

Continuare

Calendarul pescarului – Iulie

sfaturi.utile, , 0 comment

In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace. Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal; Babusca– mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori si libelule; Bibanul– la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative; Carasul– la rame…

Continuare

Calendarul pescarului – Iunie

sfaturi.utile, , 0 comment

In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele. Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor; Babusca si obletul– se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si…

Continuare

Calendarul pescarului – Aprilie

sfaturi.utile, , 0 comment

In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie. Pentru avat– ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta; Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine); Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor; Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta…

Continuare

Calendarul pescarului – Martie

sfaturi.utile, , 0 comment

Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului, limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat. La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape; Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga, paine); Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat rotative; Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin…

Continuare

Calendarul pescarului – Februarie

sfaturi.utile, , 0 comment

In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf. Pentru babusca si oblet – corespund indicatiile lunii ianuarie; Bibanul– cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat; Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;…

Continuare

Calendarul pescarului – Ianuarie

sfaturi.utile, , 0 comment

Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci „apa grea” este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca…

Continuare

Platica

sfaturi.utile0 comment

Denumirea ştiinţifică : Abramis brama danubii. Denumire populara: platica-de-Dunare, buton, guran, vulcan, peste-tiganesc,vanator Familia : Cyprinidae. Raspandire: Platica este un peste de apa dulce, gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. Caracteristici principale: Lungime: 30-50 cm rar ajunge la 60-65 cm Greutate: 0,5-1 kg rar ajunge la 1,5-3 kg Aspect: Corpul inalt, avand solzi tari cu puncte negre.Inotatoarea dorsala este inalta, iar cea caudala este decupata. Gura este mica si nu are mustati. Spatele…

Continuare

Tiparul

sfaturi.utile0 comment

Denumirea ştiinţifică: Misgurnus Fossilis. Denumire populara: Chiscar rosu, varlan, tipar mare, cec. Familia: Cobitidae. Răspândire: In întreg bazinul Dunării, în apele Europei de sud-est şi centrale. La noi se întâlneşte îndeosebi în râurile şi lacurile de şes, mâloase. Dimensiuni: In mod normal, ţiparul are o lungime de 20 – 25 cm şi o greutate de 100-150 grame, ajungând în mod excepţional până la o lungime de 35 cm şi o greutate de 300 grame. Descriere Corpul este lung, cilindric. La bot are zece mustăţi, dispuse astfel: patru în vârful buzei superioare,…

Continuare

Porcusorul

sfaturi.utile0 comment

Denumirea ştiinţifică : Gobio gobio Familia : Cyprinidae Denumiri populare : porcuşor, porcoi Există mai multe subspecii de porcuşor, printre care Gobio kessleri, Gobio uranoscopus, Gobio fluviatilis, cu diferenţe vizibile doar la o analiză ştiinţifică. Este unul dintre peştii copilăriei mele, prin anii ’80 prinzând şi până la 1 kg de porcuşori pe râul Buzău, în zona de câmpie a acestuia. În mare parte datorita lui am prins „microbul” pescuitului, fapt pentru care îi sunt extrem de recunoscător. Răspândire Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes,…

Continuare

Obletele

sfaturi.utile0 comment

Denumirea stiintifica : Alburnus alburnus. Denumiri populare : albete, oblete de Dunare, boblete. Descriere Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Are o culoare argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. Peste de card, obletele este permanent in miscare. Musca nu atat de foame, cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai.…

Continuare

Rosioara

sfaturi.utile0 comment

Denumirea ştiinţifică: Scardinius erythrophtalmus Denumire populara: babusca rosie, rosioara cu pana rosie, pana rosie, ocheana rosie, ochenita Familia : cyprinidae Răspandire: Roşioara este răspândită în apele Europei, din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes, precum şi în râurile din aceeaşi zonă. Dimensiuni: Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm, dar sunt şi excepţii de 35 cm, iar greutatea de 200-300 g, cu maximul până la 1- 2 kg. Descriere Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi…

Continuare

Crapul

sfaturi.utile0 comment

Descriere Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt 50-100 cm (10-20 kg), ajungand pana la 140 cm si 45 kg in mod exceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de 15-20 ani. Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si…

Continuare

Babusca

sfaturi.utile0 comment

Denumire:  BABUSCA (Rutilus rutilus carpathorossicus) Familia: Ciprinide Denumire populara: babusca, balaie, balac, balos, ocheana, ochenita, rosioara blana (alba), taranca, taharau, la puiet i se mai spune goghie. Raspandire pe glob: In intreaga Europa cu exceptia Italiei si Spaniei. Raspandire in Romania: In toate lacurile naturale si amenajate, in apele de ses si deal, in Dunare si Delta. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 15 – 20 cm (exceptioanal peste 30 cm) Greutate: 80 – 200 g (exceptional ajunge in jurul de 500 g) Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta…

Continuare

Amurul alb

sfaturi.utile, , 0 comment

Denumire: AMURUL ALB (Ctenopharyngodon idella) Familia: Ciprinide. Denumire populara: amur, cteno, cosas. Raspandire pe glob: Orignar din China, a fost aclimatizat in cateva tari din Europa. Raspandire in Romania: In toate regiunile de ses. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 50 – 60 cm (exceptional 130 – 140 cm) Greutate: 4 – 7 kg (poate ajunge peste 30 kg). Aspect: Este inrudit cu rosioara, clenul si crapul, din a caror frasaturi are din abundenta. Corpul este alungit ca cel al crapului de dunare, de care se deosebeste prin inotatoarea dorsala scurta, abdomenul…

Continuare

Sabita

sfaturi.utile0 comment

Denumire: SABITA (Pelecus cultratus) Familia: Ciprinide. Denumire populara: sabita. Raspandire pe glob: In apele ce se varsa in Marea Caspica, Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Aral si Marea Neagra. Raspandire in Romania: In Dunare si baltile sale, in lacurile litorale, ca si in apele de ses ale raurilor Mures, Olt, Siret, Prut, unde migreaza pentru reproducere. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 25 – 35 cm Greutate: 150 – 300 g (exceptional 500g ). Aspect: Corpul este alungit, comprimat lateral, solzi mici ce se desprind usor, ochii mari, gura mica cu falca…

Continuare

Morunasul

sfaturi.utile0 comment

Denumire: MORUNAS (Vimba vimba) Familia: Ciprinide. Denumire populara: morunas. Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre, Marii Caspice, Marii Nordului si Marii Baltice. Raspandire in Romania: In raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 15 – 25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0,3 – 0,4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi…

Continuare

Mihaltul

sfaturi.utile0 comment

Denumire: MIHALT (Lota lota) Familia: Gadidae. Denumire populara: mihalt. Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa, din N pana in Italia. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare, in special in Mures, Olt, Somes, Crisuri, Bega, Timis, Jiu, Cerna, Prut, Siret. Se gaseste si in Dunare, in Delta si lacurile de revarsare. Prefera zonele cu ape mai mici. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0,5- 2kg (exceptional 10 kg). Aspect: Se aseamana cu somnul, desi face parte din alta familie. Coprul lung, cu partea anterioara cilindrica,…

Continuare

Cega

sfaturi.utile0 comment

Denumire: CEGA (Acipenser ruthenus) Familia: Acipenseride Denumire populara: cega, cica, ceciuga. Raspandire pe glob: Populeaza raurile Europei de sud-est, din bazinul Marii Negre, bazinul Marii albe si Kara, precum si raurile din Siberia. Adaptat exclusiv vietii in apa dulce. Raspandire in Romania: In Dunare de la Braila in sus, in special in zona cuprinsa intre Turnul Severin si Varciorova. Primavara intra in cursul inferior al raurilor Olt, Prut, Siret, Mures. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 40 – 60 cm (exceptional 1, 25 m) Greutate: 1 – 4 kg (exceptional 15 kg).…

Continuare

Carasul

sfaturi.utile0 comment

Denumire: CARAS (Carassius auratus gibelio) Familia: Ciprinide. Denumire populara: caras, caras argintiu, caracuda argintie, caracuda alba, argentina, caras- florat, etc. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala, fiind mai raspandit in China si Japonia. Este aclimatizat in toate tarile Europei. Raspandire in Romania: In toate raurile si lacurile de ses, in Delta si in Dunare. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 15 – 20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300g (exceptional 2,5 kg) Aspect: Descrierea acestui peste nu stiu daca are vreun rost, dar totusi am sa o fac. Asemanarea…

Continuare

Bibanul soare

sfaturi.utile, 0 comment

Denumire: BIBAN-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Familia: Centrachide. Denumire populara: Regina baltii, regina, biban-soare, sorel. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord, a fost adus in Europa in sec XIX, raspandindu-se pe intreg continentul. Raspandire in Romania: In toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, helestee. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 12 – 15 cm Greutate: 100 – 150 g Aspect: Corpul este oval, plat, cu solzi colorati frumos verde-oliv, cu pete brune si albastre, burta fiind liliachie. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf…

Continuare

Bibanul

sfaturi.utile0 comment

Denumire: BIBANUL (Perca fluviatilis) Familia: Percide. Denumire populara: biban, asprisor, baboi, baboi ghebos, bosman, bubuioc, bonduras, costrus, ghiban, ghebus, zbors. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia portugaliei, Greciei, sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice, in Asia de nord. Raspandire in Romania: In toate apele, incepand din zona unde traieste scobarul, pana la Marea Neagra. Caracteristici principale: Dimensiuni: Lungime: 30 – 35 cm (exeptional 50 – 60 cm) Greutate: 200 – 500 g (exceptional 2 – 5 kg) Aspect: Corp robust, solzii marunti, asprii si bine inplantatiin…

Continuare

Rubesiana

sfaturi.utile0 comment

O undita rubesiana este o undita de dimensiuni mari (9-14 metri), cu o constructie diferita de cea a unei undite telescopice. La o undita obisnuita tronsoanele sunt telescopice, intrand unul in altul, prin interior. O verga rubesiana este alcatuita din doua segmente: varful (primele 3-5 segmente), costruit exact ca o varga normala, din segmente telescopice, si restul unditei, alcatuit din tronsoane care intra unul in altul prin mufare pe exterior (primul tronson, cel mai gros, intra in urmatorul, s.a.m.d.). In interiorul varfului se monteaza un elastic cu diametrul (deci si…

Continuare

Stiuca

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Esox lucius Raspandire: Traieste indeosebi in apele statatoare, bogate in vegetatie, dar si in cele curgatoare pana in zona deluroasa. Descriere Are corpul relativ gros, cilindric si alungit, avand , de regula, lungimea obisnuita 30 – 40 cm (exceptional 1.5 m), iar greutatea de 0.500 g – 1 kg (exceptional 6 – 25 kg). Botul de forma unui cioc de rata. Gura mare, larg despicata, cu multi dinti. Falca de jos mai lunga decat cea de sus . Inotatoarea dorsala situata mult spre coada. Coloratia variaza dupa ape, de…

Continuare

Somnul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Silurus granis Raspandire In general este intalnit in Dunare si in raurile mari. Primavara poate fi gasit si in balti in cautare de hrana sau a locurilor de reproducere. Descriere Are corpul masiv, puternic, gros in parte dinainte si comprimat in cea dinapoi. Pielea nu prezinta solzi, este moale si alunecoasa, cu secretii abundente de mucus. Capul somnului este turtit de sus in jos, gura mare, armata cu dinti ascutiti, conici, indreptati inapoi si asezati in serii pe ambele falci. Pe falca superioara sunt prezente mustati – o…

Continuare

Salaul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Stizostedion lucioperca Dimensiuni : 40-70 cm – lungime maxima ~1m Greutate : 1 – 4 kg – greutate maxima 10-12 kg Raspandire: Raspandit in apele statatoare de ses si in Dunare, din care urca in cursul inferior al raurilor mari, coboara pana in Delta, intrand si in lacurile litorale usor salmastre. Descriere: Are corpul fusiform, putin comprimat, acoperit de solzi mici; botul scurt, gura mare, terminala, inarmata cu dinti asezati in cate un rand pe fiecare falca si alti numerosi dinti pe cerul gurii. Coloratie: se recunoaste usor dupa dungile…

Continuare

Pescuitul la copca

sfaturi.utile0 comment

Cum in cea mai parte a iernii baltile sunt inghetate formand poduri de gheata, peste care uneori mergi si cu sania trasa de cai, singurul procedeu de pescuit accesibil in acest anotimp este pescuitul la copca. Acest gen de pescuit este deosebit de atractiv, fiind foarte apreciat de pescarii care suporta in conditii onorabile gerurile iernii. Iar cand gerul se intrece cu gluma, un ceai fiebinte si o tuica fiarta – bauta cu masura – reprezinta catalizatori de nelipsit pentru o partida reusita. Din punct de vedere al echipamentelor necesare,…

Continuare

Despre simturile pestilor

sfaturi.utile, , , , , , 0 comment

Vazul Ochiul pestelui are structura asemanatoare ochiului omenesc, fiind insa fara pleoape.Cristalinul este sferic si neacomodabil in raport cu raport cu distantele, acest neajuns,impreuna cu diminuarea luminozitatii, cu adancimea si cu gradul de tulburare al apei, reduc acuitatea vizuala la pesti. Acuitatea vizuala depinde si de dimensiunea ochilor : Somnul si anghila, cu ochi disproportionat de mici sunt printre cei mai „miopi”. Retina percepe satisfacator unele culori elementare. Pestii pot face distincie intre diferitele forme ale obiectelor. Campul vizual este foarte mare, dar vederea binoculara se reduce la un unghi…

Continuare

Culorile voblerelor si utilizarea lor

sfaturi.utile, 0 comment

Paternurile voblerelor (combinatiile de culori), repartizarea lor pe suprafata nalucii si capacitatea de reflexie in apa in raport cu adâncimea, culoarea, temperatura si forta curentului isi dovedesc eficacitatea daca sunt corect adaptate la conditiile de pescuit. Paternurile pot fi clasificate in combinatii de culori „reci” care vor fi utilizate iarna si in perioadele in care temperatura apei este scazuta si in combinatii de culori „calde” a caror utilizare este eficienta vara, cand temperatura apei este ridicata. Exista si paternuri intermediare, care-si dovedesc eficienta in perioadele de tranzitie dintre anotimpuri, primavara…

Continuare

Cleanul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Leuciscus cephalus Raspandire Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri, urca pana in zona pastravului si lipanului, dar il putem gasi – mai rar -si in apele de campie. Descriere Are corpul gros, aproape cilindric, capul relativ mare, gura terminala si larga; solzii, destul de slab fixati, sunt tiviti cu negru.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor, precum si prin aripioara dorsala, care la clean este mult mai mica. Coloratia: spatele verde – cenusiu metalic, piesele operculare si laturile argintii, Burta alba – mat, iar…

Continuare

Avatul

sfaturi.utile0 comment

Denumire stiintifica: Aspius a. aspius Raspandire Fiind peste de apa dulce, poate fi intalnit: in Dunare, poate urca pe rauri si sa ajunga pana in zonele de deal, in raurile de apa salcie ale Deltei si chiar si in lacurile litorale. Descriere Corpul avatului este alungit, viguros, cu solzi mici bine fixati cu striuri, cu spinarea si muchia ventrala rotunjite, inotatoarea dorsala mai inalta decat lunga, taiata oblic si mult impinsa spre coada. Are capul conic, gura mare, larga, cu falca de jos arcuita in sus. Colorit: muchia spinarii bate…

Continuare

Auzul si vazul pestilor

sfaturi.utile, , 0 comment

De multe ori avem surpriza sa fim atentionati de pescari sa nu facem zgomot sau sa ne ferim sa nu fim vazuti de pesti. Daca noi vedem un peste, ne vede oare si el pe noi ? Vizibilitatea in apa depinde de transparenta acesteia. Primavara, cand razele soarelui incep sa patrunda mai adanc in apa, se dezvolta numeroase specii de microorganisme si plante care coloreaza apa intr-un verde – cenusiu care reduce vizibilitatea. Din acest motiv, pestii in general sunt miopi, neavand nevoie sa vada la distante mari. Intr-o apa…

Continuare

Carligul de pescuit

sfaturi.utile, 0 comment

Principalele elemente ale unui cârlig sunt următoarele : paleta sau ochetul, tija, curbura, vârful şi spinul. Paleta este elementul care nu permite nodului făcut pe tija cârligului să se desprindă de aceasta. Există noduri care se pretează mai bine pentru cârlige cu paletă, altele pentru cârlige cu ochet (în special cele pentru legarea muştelor artificiale). Tija poate fi mai lungă sau mai scurtă. In general, la pescuitul cu momeli vii care se înşiră pe cârlig (rame), tija este mai lungă pentru a permite înşirarea momelii, iar la pescuitul cu momeli…

Continuare

Intre nylon si fir textil

sfaturi.utile, , 0 comment

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avand rezistenta de 10 ori mai mare decat a otelului. Avantaje nylon: – este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna; – umple bine mulineta, da siguranta…

Continuare

Juvelnic

sfaturi.utile0 comment

Este o componenta e trusei pescarului indispensabila acestuia daca vrea sa se intoarca acasa cu pestii … proaspeti. Poate fi facut din sarma (mai ales in Delta Dunarii, cu un astfel de juvelnic veti fi siguri ca veti gasi pestele pastrat in juvelnic peste noapte, si nu plecat prin gaura facuta de un sobolan de apa), nylon, ata pescareasca. Daca doriti sa eliberati la sfarsitul partidei de pescuit pestii prinsi (desi cel mai bine ar fi sa-i eliberati imediat dupa ce i-ati prins si fotografiat), folositi mai degraba un juvelnic…

Continuare

Minciog

sfaturi.utile0 comment

Este o unealtă ajutătoare pentru scos din apă pestele mai mare, care nu poate fi scos prin simpla tracţiune a firului. Se compune dintr-o coadă (mâner), care poate fi şi telescopică, şi o plasă. La cele mai multe mincioguri, cadrul care susţine plasa este pliabil, pentru a fi mai uşor de transportat. Tehnica introducerii peştelui in minciog este simplă. Minciogul se aşează intr-un loc cu apă ceva mai adâncă (cât să poată fi introdus sub peşte) şi nu se mişcă din acel loc decât atunci când am adus pestele deasupra…

Continuare

Coropisnita

sfaturi.utile, 0 comment

Coropişniţa este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de către „mustăcios” de la mare distanţă, şi sunt locuri pe Dunăre unde o coropişniţă în cârlig echivalează cu un somotei. Cum o gasim Cel mai adesea o găsim din întâmplare, săpând după rame. Dar putem să o căutam cu şanse mari în răsadniţele din grădinile de legume. Aceste răsadniţe sunt cultivate primăvara devreme pe un substrat de gunoi de grajd în care coropişniţele preferă să ierneze datorită căldurii degajate. Prezenta coropişniţei se…

Continuare

Mamaliga pentru patratica

sfaturi.utile, , , , , , 0 comment

Ingrediente: apa 2 litri faina de porumb (malai) circa 1 kg faina de grau sofran atractant pentru pesti lichid – anason, vanilie, capsuni … Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine. Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un…

Continuare

Sonare

sfaturi.utile0 comment

Cred ca orice pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de…

Continuare

Momeli vii pentru pescuit la mare

sfaturi.utile, , , , , , , 0 comment

Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton. Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina, hamsia. Rama de mare Culoare: verzui inchis si maroniu. Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm lungime. Habitat: traieste in…

Continuare

Larve de libelule

sfaturi.utile0 comment

Denumite în mod eronat „larve de libelulă”, aceste larve aparţin de fapt unor insecte numite ţânţăraşi, din familia Chironomidae, familia Diptera. Din aceeaşi familie fac parte şi ţânţarii şi muştele. Biologie Există mai multe specii în cadrul genului Chironomus, variind în mărime de la 2-3 mm până la 20-30 mm lungime. Una dintre cele mai răspândite specii este Chironomus plumosus. Culorile variază în mare măsură în funcţie de mediul în care trăiesc, întâlnindu-se subspecii de culoare verde, maro şi chiar neagră. Pe parcursul dezvoltării lor chironomidele parcurg trei etape, de…

Continuare

Râmele

sfaturi.utile, , , 0 comment

Ramele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si totodata una dintre cele mai prinzatoare. Aproape toate speciile de pesti apreciaza aceasta ‘delicatesa’ si de aceea foarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala. Modul de prindere in carlig difera de la o specie de peste la alta. Daca pentru biban sau caras e suficienta o bucata de rama in varful carligului, pentru mreana se recomanda ca rama sa acopere carligul si o portiune din fir. De cele mai multe ori o rama cu un capat lasat afara se…

Continuare

Viermusi

sfaturi.utile, , , , 0 comment

Viermusii sunt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici. Dau rezultate în tot timpul anului, chiar si atunci cand alte momeli naturale nu au efect. In functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii vor fi mai mari (1cm lungime, 2-3mm diametru), sau mai mici. Odata obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor cautati. Astfel, la pescuitul obletilor punem un singur vierme mic, pe cand la platica unul mare sau un buchet de viermi mai mici. Cum ii obtinem? Nu va ganditi sa-i adunati de…

Continuare

Momeli naturale din produse vegetale prelucrate

sfaturi.utile, , , , , , , , , , , , 0 comment

1. Diferite paste. Cocoloase sau cuburi. Majoritatea pestilor pasnici. 2. Macaroane, fidea groasa. Se fierb fara sare. Taiate in segmente de marimea necesara. Clean, scobar, caras, oblete, vaduvita. 3. Mamaliga. Cuburi sau cocoloase. Pasta consistenta cu care se imbraca carligul. Caras, crap, platica, oblete, babusca,  rosioara, etc, 4. Paine (alba, neagra, intermediara). Cocolos din miez framantat cu diferite ingrediente. Coaja se ofera ca atare. Majoritatea pestilor pasnici. Coaja, pentru mreana.

Continuare

Momeli naturale, vegetale

sfaturi.utile, , , , , , , , , , , , , , 0 comment

1. Cartof. Cuburi de cartof fiert pentru a se inmuia putin. Preferat de: babusca, platica,crap, oblete, lin, scobar. 2. Faina de grau. Se foloseste in obtinerea unor paste si a mamaligii. Preferat de: crap, caras, platica, rosioara etc. 3. Fructe (cirese, visine, coacaze, zmeura, dude, prune, caise, struguri). Se folosesc cele bine coapte, moi. Preferate de: clean. 4. Grau. 1-3 boabe fierte, nepleznite in carlig. Preferat de: crap. 5. Griș.  Se foloseste in amestec la prepararea unor paste. Preferat de: crap, caras, platica, rosioara, babusca, etc. 6. Mazare verde. 1-2…

Continuare

Produse cu efect special folosite la prelucrarea momelilor naturale vegetale

sfaturi.utile, , , , , , , , , , , , , , , , , 0 comment

1. Anason (fenicul) – atrage peștii prin miros. Se folosește macinat, se introduce in amestec la prepararea mamaligii si a diferitelor paste. 2. Cafea (Ness) – atrage pestele prin culoare si miros. Se introduce in amestec la prepararea diferitelor paste. 3. Coloranti (sofran, coloranti alimentari de oua) – atrag pestii prin culoare. In amestec pentru prepararea mamaligii si a diferitelor paste. 4. Faina de carne – stimuleaza apetitul pestilor. Se adauga la prepararea diferitelor paste. 5. Faina de furnici – stimuleaza apetitul pestilor. Furnicile se usuca si se macina in…

Continuare

Folosirea momitoarelor

sfaturi.utile, , , , 0 comment

Folosirea momitoarelor este recomandata in pescuitul fiecarei specii de pesti pasnici, in special pentru lanseurile lungi. Metoda feeder reprezinta pescuitul cu echipamente sensibile la distante mari, momitoarele feeder sunt usoare, marimea medie fiind de 15 – 35g dar exista si pana la dimensiunea de 80g, pentru utilizare in ape curgatoare. Incarcatura clasica pentru aceste cosulete este o nada fina cu amestec de viermuti sau pinki ( larva unei alte specii de musca, pinki fiind mai mic si mai solid decat viermusul, cel mai este gasit de culoare rosie). Momitoarele Feeder…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close