Ce se întâmplă când consumi zilnic un cățel de usturoi pe stomacul gol

Mai multe studii au demonstrat ca un catel de usturoi consumat pe stomacul gol, dimineata, ii va creste eficienta, trasformandu-l in cel mai puternic antibiotic natural. Motivul este ca, atunci cand este consumat inainte de micul dejun, bacteriile sunt expuse si nu se pot proteja. Usturoiul poate ameliora simptomele hipertensiunii, regleaza circulatia si amelioreaza si anumite probleme de inima. Stimuleaza functionarea normala a ficatului si vezicii urinare si te scapa de problemele stomacale, precum diareea. Consumat pe stomacul gol, este excelent pentru problemele nervoase. Te ajuta sa controlezi stresul si…

Continuare

Sfaturi utile pentru prepararea ceaiurilor

Infuzie este o procedură medicamentoasă care se obţine din flori, frunze şi ierburi, bine mărunţite şi lăsate în apă fiartă (3/4 apă şi  1/4 plante), timp de 5 minute, după care se adaugă o cantitate de apă (necesară pentru o singură zi). Se încălzeşte apoi 30 de minute, acoperind cu un capac, se strecoară compoziţia şi după o completare cu apă (atât cât se presupune că s-a evaporat prin fierbere) se foloseşte, numai pentru o zi. Decoctul sau fiertura se obţine fie din rădăcini şi scoarţă, fie din rizomi. Planta…

Continuare

Albuminuriile

Prezența de albumină în urină, adică proteinurie, poate fi de două feluri: de origine renală și de origine extrarenală. Cele renale pot fi medicale sau chirurgicale şi se încadrează în ceea ce numim situaţii patologice, pentru că mai există şi una fiziologică. Se cunoaşte faptul  că endoteliul capilarelor glomerulare (adică mucoasa care tapetează unele elemente anatomice ale rinichiului) este permeabil în stare normală, atât la cristaloide cât şi la proteine cu greutate mică, cum sunt serumalbuminele. O parte dintre aceste proteine sunt resorbite de către alte formaţiuni anatomice locale, numite…

Continuare

Dificultatea în respirație

Sau setea de aer, dispneea, constituie un semnal de alarmă al organismului, un element ce poate indica o boală gravă. Printre cauze se înscriu: tulburarea ventilaţiei pulmonare (astuparea parţială a căilor respiratorii superioare prin polipi nazofaringieni, edem sau spasm al glotei, tumori laringiene, corpi străini în bronhii şi trahee; invadarea arborelui respirator printr-un exudat ca în bronşite, pneumonii, bronhopneumonii ; invadarea arborelui respirator printr-un transsudat, cum este cazul în edemul pulmonar, constricţia bronhiilor, ca în astmul bronşic ; diminuarea elasticităţii pulmonare cum se produce în scleroze pleuro-pulmonare), alterarea compoziţiei sângelui…

Continuare

Eliminarea sângelui pe gură

Hemoragia căilor respiratorii se numește hemoptizie. Când este de deasupra laringelui, de la nivelul rino-faringelui se numeşte epistaxis, cea de la nivelul gingiilor poartă numele de gingivoragie, iar de la nivelul stomacal i se spune hematemeză. În aceste situaţii sângele se elimină prin gură cu excepţia epistaxisului. De obicei, în hemoptizie, bolnavul simte o uşoară căldură înapoia sternului, urmată de tuse şi un gust sărat în gură, după care elimină sângele. Alţi suferinzi elimină sângele de culoare roşie-viu şi spumat prin tuse, circa 200-300 mI. EI poate fi de la…

Continuare

Urciorul

Urciorul este o infecţie a glandelor de la baza firelor de păr ce se găsesc pe marginea pleoapelor. Infecţia se datoreşte microbilor stafilococi (trăiesc obişnuit pe suprafaţa pielii şi pe obiectele din mediul înconjurător) care, prin frecarea ochilor cu mâinile ori batistele murdare, pătrund în pielea pleoapelor (în glandele de la baza firelor de păr). La începutul bolii se pun, local, comprese cu apă fierbinte, timp de 10 minute, repetându-se din 3 ân 3 ore, timp de 1-2 zile. Se continuă apoi cu prişniţe cu ceai de muşeţel călduţ. Când…

Continuare

Zmeurul sau Rugul de munte

Este un cunoscut arbust ce creşte în zonele montane, în păduri, având tulpinile drepte, frunzele păroase pe partea inferioară, iar fructele mici şi roşii. Părţile care se folosesc sunt frunzele şi fructele, ultimele bogate în vitaminele C şi B, zaharuri, acizii citric şi malic etc. Infuzii le din frunze, datorită taninului şi flavonelor, se recomandă în diaree. Fiertura de frunze se mai foloseşte şi ca gargară în faringite, iar ceaiul îndulcit în calmarea tusei. Fructele, consumate ca atare, sunt stimulente ale digestiei.

Continuare

Traista ciobanului

Traista ciobanului sau Punga popii. Este o plantă cu tulpina dreaptă puţin ramificată spre vârf. Are frunze alungite şi crestate, formând o rozetă la baza tulpinii, cu micile sale flori albe. Se foloseşte planta înflorită care apoi se usucă. Infuzia se prepară din cca 10g plantă la 250 ml apă, din care se iau 3-4 linguri pe zi, în cazuri diareice sau tot în aceeaşi cantitate, dar repetată infuzia câteva zile, în durerile ce apar uneori la ciclul menstrual. Asociată cu coada calului, se recomandă şi în durerile de stomac,…

Continuare

Frisonul

Printre formele de manifestare brută a accesului febril, deci a temperaturii crescute, se numără şi frisonul. Din punct de vedere clinic el este definit ca o tremurătură inegală şi neregulată, însoţită de o senzaţie de frig care pleacă din regiunea spatelui şi şalelor, cuprinzând treptat tot corpul. Mai popular se spune că cel în cauză este „scuturat de friguri”. Sub aspectul mecanismului de producere, este vorba despre un fenomen constituit din contracţii alternative, de scurtă durată, ale muşchilor flexori şi extensori ce produc tremurăturile. concomitent cu un spasm al vaselor…

Continuare

Acneea la vârsta adultă

Coşurile roşii urâte de pe faţă şi punctele negre nu sunt apanajul adolescenţei. Astăzi, aproape jumătate din cazurile de acnee privesc femeile cu vârsta între 30 şi 40 de ani. La multe femei puseul de acnee apare adesea în săptămâna dinaintea ciclului menstrual. Poluarea, hormonii, igiena de viață, nervozitatea, utilizarea anumitor cosmetice pot fi cauza bolii. De multe ori se ignoră cauzele acestei acnei care nu are nimic cu acneea juvenilă. Ce facem în caz de puseu acneic? Nu trebuie să stoarcem coşurile, deoarece această acţiune produce leziuni și Iasă…

Continuare

Talpa-gâștei

Originară din Asia, talpa gâştei este destul de răspândită. La noi în ţară creşte pe lângă garduri, la marginea drumurilor, prin locuri necultivate. PROPRIETĂȚI: Este antispastică, cicatrizantă, expectorantă, tonică. Este foarte eficientă împotriva tulburărilor cardiace de origine nervoasă, cum ar fi de exemplu palpitaţiile. Se utilizează de asemenea pentru spălarea rănilor, în bronşite, diaree, balonări, cicluri menstruale insuficiente cantitativ. PĂRȚI UTILIZATE Se recoltează numai vârfurile florale, în timpul înfloririi (frunzele uscate se înnegresc şi îşi pierd eficacitatea). Conţin cantităţi mici de glicozide şi alcaloizi, principii amare. Preparatele sunt cu atât…

Continuare

Leacuri contra arsurilor

Dacă s-a întâmplat să vă frigeţi, pentru a evita rămânerea unor urme dizgraţioase pe piele, primul lucru pe care îl veţi face este să radeţi un cartof şi să acoperiţi suprafaţa de piele rănită cu un strat gros, pe care îl schimbaţi de câteva ori la interval de o oră. A doua zi, pentru a grăbi vindecarea pielii, veţi aplica alternativ câte un strat de vitamina A şi F (în părţi egale) şi un strat de cremă pentru ten uscat. Repetaţi această alternare a unguentelor până la vindecare sau până…

Continuare

Știți să vă protejați ochii?

Pentru o bună funcţionare, ochiul trebuie să fie limpede. Dacă doriţi ca ochiul să fie limpede beţi multă apă. Un litru şi jumătate până la doi litri pe zi.  Apa permite lichidului lacrimal să rămână abundent, putând astfel să spele corneea şi să o protejeze contra agresiunilor externe cum ar fi praful, fumul etc. Pe de altă parte, apa hrăneşte corneea. În sfârşit, apa este indispensabilă şi pentru cristalin (în lipsa apei el se deshidratează, şi se opacizează). Vitamina ochilor AI doilea punct cheie al protecţiei oculare este vitamina A.…

Continuare

Crampele musculare

O crampă musculară este o contracție involuntară, intensă și dureroasă a unei părți din mușchi sau a tot mușchiului. Crampa trebuie deosebită de ”mialgie” care este o durere musculară izolată care nu e însoţită de mişcări anormale, cum e crampa. O crampă a muşchiului este adesea precedată de contracţii. Factori declanșatori ai crampelor musculare Crampa este favorizată de frig şi se declanşează spontan sau după un efort prelungit. Ea mai poate fi legată de o afecțiune neurologică, dar cel mai des ea poate fi rezultatul unor defecte de vascularizare, în…

Continuare

Ce știm despre calciu?

Principalul constituent al structurii osoase, calciul este substanţa minerală cea mai răspândită în organism. În corpul unui nou¬născut sunt în jur de 30 de grame, în timp ce la adult puțin mai mult de 1 kg, repartizat în oase şi dinţi (98-99%) restul în muşchi şi sânge. Rolul său în corp: – În copilărie, este indispensabil creşterii scheletului. La vârsta adultă, conferă soliditatea osului. – Permite coagularea sângelui, evitând hemoragiile. – Controlează ritmul cardiac. – Intervine în contracţia şi relaxarea musculară. – Favorizează pătrunderea altor elemente nutritive în celulă. Semnele…

Continuare

Gleznele umflate

Umflarea gleznelor, în termeni medicali ”edem al membrelor inferioare” este adesea datorată unei insuficienţe venoase, adică alterării pereţilor venelor membrelor inferioare. Această insuficienţă venoasă se manifestă prin: senzaţie de picioare grele seara, tensiune dureroasă a muşchilor picioarelor, crampe ale membrelor inferioare. Aceste manifestări sunt acompaniate apoi cu tulburări fizice, în special ”edeme de seară” la nivelul gleznei care se bombează peste încălţăminte, devenind diformă. Aceste edeme pot dispărea sau diminua în repaus, sau dacă picioarele sunt ţinute mai sus decât corpul. Dimineaţa totul a dispărut, gambele şi gleznele sunt fine.…

Continuare

Sângerările din nas la copii

„Epistaxis” sau sângerarea din nas este un accident destul de frecvent la copii. Acesta este destul de rar simptomul unei maladii. Trebuie să știm că interiorul nasului este căptuşit cu o mucoasă foarte bogată în vase de sânge, care au peretele foarte fin. Mai mult, ele se contractă sau se dilată la fiecare variaţie de temperatură. Datorită marii lor fragilităţi, ele se pot rupe uşor, de unde pot apare sângerările. Când sângerarea apare brusc, fără un motiv oarecare, trebuie să ne asigurăm că tensiunea sângelui este normală. Un puseu de…

Continuare

Cura de miere și hrean în cardiopatia ischemică

Cardiopatia ischemică (insuficienţa cardiacă)  apare ca urmare a unui dezechilibru între aportul de sânge oxigenat şi nevoile miocardului (nu mai poate asigura debitul sanguin necesar), datorită unei strâmtorări organice sau spastice a vaselor coronariene, care poate determina crize de angină pectorală sau infarct. Rod al unor multiple experimentări bazate pe o veche tradiţie a medicinei populare cura de miere cu hrean poate fi încercată cu bune rezultate într-un interval de circa 3 ani, după 5 – 6 cure lunare. Prepararea si administrarea mierii cu hrean se face astfel: se rade…

Continuare

Ganglionii – un semnal de alarmă?

La ganglioni nu ne gândim decât atunci când ei se umflă și atunci intrăm în panică. Semn al unei infecții benigne, ei pot fi totuși un semnal de alarmă al unei maladii mai grave. O mică gâlmă dureroasă la gât? Nu intraţi în panică. Aceasta poate fi semnul debutului unei angine sau a unei simple infecţii dentare. A „avea ganglioni” nu este nimic anormal. Aceştia sunt aşezaţi în „lanţ” la gât, la subraţ, în torace, în abdomen. Legaţi între ei prin vase limfatice, ei formează o veritabilă reţea de apărare…

Continuare

Vertijul – semn de boală?

Vertijul (sau ameţeala) se traduce printr-o tulburare a funcţiei urechii interne, sediul centrului nervos al auzului şi al echilibrului. Destul de frecvent, vertijul se prezintă sub forme foarte diferite. EI poate fi de scurtă sau de lungă durată, violent sau discret, acompaniat sau nu de dureri de cap şi vomă. Cel mai frecvent este vertijul paroxistic pozițional benign. Acesta afectează în special femeile şi el se declanşează în general în timpul nopţii, atunci când se schimbă poziţia capului. EI nu durează decât câteva secunde. Acest tip de vertij este datorat…

Continuare

Reumatismul și bătrânețea

Există oare o relație directă între procesul de îmbătrânire și reumatism? În orice caz există tendința ca la o vârstă înaintată unii oameni să considere ca normală apariţia aşa-zisului ”reumatism de bătrânețe”. Resemnați, renunță la orice fel de tratament. Totuşi nu putem pune pe seama bătrâneții reumatismele care au începui la tinerețe şi evoluează o dată cu vârsta. Bătrânețea și reumatismul de tip degenerativ Studiul microscopic al cartilajului pune în evidenţă la bătrân modificări structurale foarte asemănătoare cu cele întâlnite în artroză: erodări sau ulceraţii. Semnificaţia lor este însă foarte…

Continuare

Chistul hidatic hepatic

Ce este chistul hidatic hepatic? Reprezintă forma larvară a teniei Echinococcus care parazitează în stare adultă intestinul de câine (gazda definitivă). Această parazitoză animală este transmisă accidental omului, care reprezintă o gazdă intermediară. Ce produce acest parazit? Odată ajuns în intestinul omului, ouăle eliberează embrioni care trec în circulaţie şi ajung în ficat, uneori în plămân sau alt organ. La nivelul ficatului se dezvoltă o tumoră chistică cu conţinut în lichid care cu timpul creşte în dimensiuni. Prin mărirea sa, chistul hidatic hepatic comprimă ficatul şi poate da numeroase complicaţii…

Continuare

Ce știm despre celulită?

Mai mult sau mai puțin densă, de grosime variabilă, celulita poate atinge toate femeile. De ce acest lucru? Pentru că este vorba de un caracter sexual secundar. Această aptitudine de a stoca grăsimile în anumite regiuni ale corpului (şolduri, coapse, talie) este legată de capacitatea de a naşte. Femeia trebuie să fie măsură să ”scoată” din rezervele corporale pentru a asigura supraviețuirea copilului în primele luni de viață. O veritabilă ”comoară” energetică este încă utilă în țările unde populaţia suferă de malnutriție. Din această cauză, celulita se instalează în momentul…

Continuare

Salvia

Iată o specie de plantă aromatică  și medicinală care inspira pe romani la o afirmație judicioasă: ”Cum să fii bolnav, dacă pe lângă casă îți crește salvia?”. Frunzele plantei, plăcut mirositoare și cu gust aromatic – ușor amar – conțin până la 2% ulei volatil. Recoltate în mai-iunie, înainte de înfloritul plantei, frunzele se usucă cel mai bine la umbră spre a nu pierde din uleiul volatil, responsabil pentru proprietățile aromatice, antisudorifice, tonic-stimulente, digestive, carminative și emenagoge ale plantei. Salvia mai este numită în popor și jaleș. Frunzele proaspete de…

Continuare

Despre palpitații

Cel mai adesea, palpitațiile sunt trecătoare și ele se traduc printr-o simplă hiperexcitabilitate a mușchiului inimii. În timpul acestor contracții premature ale mușchiului cardiac numite ”extrasistole”, bătăile inimii devin neregulate și pronunțate, care induc o stare de neliniște. Această hiperexcitabilitate a mușchiului cardiac este în general favorizată de modul nostru de viață: stres, tutunul, anxietatea, abuzul de excitante cum sunt cafeaua, ceaiul negru, băuturile tip cola, dar și spasmofilia, insomnia sau o infecție virală. Ce trebuie făcut mai întâi? – Se începe prin a lua pulsul persoanei respective. – Liniştiţi-o…

Continuare

Ce este anemia?

Globulele roşii din sânge sunt celule specializate pentru transportul gazelor respiratorii. Ele transportă oxigen (O) de la plămâni la ţesuturi şi o parte din bioxid de carbon (CO2) de la țesuturi la plămâni. Această funcţie este posibilă gratie existentei în globulele roşii a pigmentului respirator – hemoglobina. Hemoglobina are o structură specială, care îi permite de a se combina, în mod reversibil, cu O2 şi CO2. Numărul de globule roşii şi cantitatea de hemoglobină din sânge sunt menţinute în anumite limite normale printr-un echilibru dinamic între producție şi distrugere. În…

Continuare

Leacuri din bătrâni

Pentru vindecarea peladei bărbii (mici ”pete în barbă” unde nu creşte părul la bărbaţi) – se ia un cățel de usturoi mai mare şi sănătos, se curăţă de coajă şi se retează cu un cuţit capătul mai ascuţit. Faţa tăiată se crestează în linii dese şi încrucişate ca să se obţină o suprafaţă cât mai zemoasă. Cu el se freacă locul cu mișcări circulare până când se simte că usturoiul nu mai este suculent. Se crestează din nou căţelul de usturoi şi se masează din nou locul bolnav. Se repetă…

Continuare

Oligoterapia – o terapie cu minerale

Principiul oligoterapiei Oligoelementele – minerale prezente în organism în cantităţi infinitezimale, sunt indispensabile vieţii. Acum se cunosc 23, începând de la aluminiu până la zinc. Împreună cu vitaminele, ele participă la toate procesele de asimilare, transformare şi utilizare a alimentelor. Graţie acestora, putem să schimbăm o banală bucată de pâine sau carne, în sânge, oase, muşchi, şi să producem energie pentru a menţine corpul la temperatura de 37 0 C, să stimuleze glandele pentru ca ele să secrete nivelul corespunzător de hormoni. Toate acestea sunt opera miliardelor de celule din…

Continuare

Hepatita C – infecție pe cale sanguină

Virusul hepatitei C a fost identificat pe la sfârşitul anului 1980. Aproape jumătate dintre cei contaminaţi habar n-au că sunt bolnavi. Cum are loc contaminarea? În principal, prin sânge. Între anii 1960 – 1990, cazurile de hepatită C s-au înmulţit cu ocazia transfuziilor, a examenelor medicale sau prin toxicomanie. A fost incriminată şi endoscopia, dar fără îndoială că alte acte medicale au putut interveni în momentul când condiţiile de sterilizare şi de dezinfecţie a materialelor nu erau optimale. După 1990 folosirea seringilor de unică folosinţă au redus cazurile de hepatită…

Continuare

Hepatita B – infecție pe cale sexuală

Cum se contractează boala? Virusul hepatitei B este transmis prin sânge şi secreţii (mai ales cele sexuale). Un caz din trei a luat boala prin transmisie sexuală. Contaminarea prin sânge atinge în special pe toxicomani. Riscul de a contracta hepatita B prin transfuzii a devenit mai redusă ca urmare a măsurilor luate în sistemul sanitar. În sfârşit, copiii născuţi de mame contaminate cu acest virus riscă să fie şi ei contaminaţi. Dar astăzi, ei sunt sistematic vaccinaţi încă de la naştere. Cum este descoperită hepatita B? Contaminarea prin virusul hepatitei…

Continuare

Hepatita A

Hepatita A – infecție pe cale digestivă Din păcate contra acestei boli avem puţine ocazii de a ne imuniza natural contra virusului în cursul copilăriei. Consecinţa: în fiecare an apar mii de cazuri de hepatită A mai ales printre adolescenţi şi adulţi mai tineri. În general, cei ce depăşesc 40 de ani sunt deja imunizaţi contra acestei boli. Cum se contractează hepatita A? Transmisia acestei boli se efectuează în mod direct de la o persoană la alta (hepatita A se mai numeşte şi boala „mâinilor murdare”), fie şi indirect, prin…

Continuare

Principii generale ale alimentaţiei în ateroscleroză și dislipidemie

Ateroscleroza este o boală a arterelor, adică a vaselor prin care sângele, încărcat cu oxigen şi substanţe nutritive, este pompat de inimă spre toate ţesuturile corpului. Arterele au formă de tub elastic, ai cărui pereți sunt alcătuiţi din trei straturi: intima, media şi adventicea. Primele leziuni caracteristice aterosclerozei privesc intima și constau din acumularea locală de grăsimi (lipide) şi îndeosebi de colesterol, glucide complexe şi sânge sau componente ale acestuia (fibrină, celule). Mai târziu apar plăci de ţesut fibros (cicatriceal) şi depuneri de calciu, care afectează stratul mediu al arterelor.…

Continuare

Alimente și mâncăruri interzise pentru bolnavii de diabet

Băuturi: bere, vin dulce, must, sirop, lichior, băuturi îndulcite cu zahăr. Pâine: orice fel de pâine peste cantitatea permisă. Supe : supe cu rântaş, supe cu paste făinoase sau cu orez. Mâncăruri cu carne: oricare din mâncărurile cu rântaș, şniţel cu pesmet sau cu făină, chiftele preparate cu pâine sau perişoare cu orez. Peşte: peşte prăjit în pesmet. Brânzeturi: brânză de vaci şi urdă peste cantitățile permise. Grăsimi: interzise în exces. Zarzavaturi şi legume: cartofi, morcovi, ţelină, sfeclă, mazăre, ceapă peste cantităţile permise. Legume uscate: fasole boabe, linte, mazăre, deoarece…

Continuare

Alimente și mâncăruri indicate pentru bolnavii de diabet

Băuturi: apă, sifon, ceaiuri. În cantităţi indicate de medic: lapte, lapte bătut, cafea cu lapte, fiertură de tărâţe, vin. Toate ceaiurile vor fi preparate cu zaharină. Este totuşi mai bine dacă bolnavul se va obișnui să consume ceaiurile şi laptele neîndulcite. Pâine: în cantităţi permise de medic, pâine neagră, intermediară, pâine de Graham. Se preferă pâinea intermediară sau neagră, datorită conţinutului bogat în vitamine ale grupului B. Numai în cazurile indicate de medic diabeticul va consuma pâine albă. Dacă se recomandă ori se preferă pâine prăjită, aceasta va fi cântărită…

Continuare

Principii generale de alimentație în diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală cronică de nutriție, provocată de perturbări metabolice complexe. El este caracterizat printr-o scădere a capacității organismului de a utiliza glucoza generată în principal de tulburările de secreție ale insulinei. Frecvența diabetului este mai accentuată după vârsta de 40 ani. Numeroși cercetători consideră diabetul ca o boală ereditară. În general, riscul de a deveni diabetic se observă mai ales la indivizii cu ambii părinți diabetici sau la cei care au rude bolnave suferind de această boală – bunici, unchi, mătuși, veri – chiar dacă părinții nu…

Continuare

Principii generale în alimentația bolnavilor de rinichi

Rinichii reprezintă aparatul principal de epurare sanguină, pe această cale eliminându-se majoritate produselor rezultate din procesele metabolice, în special din degradare proteinelor. Produsul excreției renale poartă numele de urină. Funcția renală, care se manifestă prin secreția renală, nu constă numai în eliminarea reziduurilor organice, ci și în menținerea constantă a mediului intern. În mare, rinichii îndeplinesc trei funcții și anume: Funcția de epurație sanguină, care constă în eliminarea produșilor inutili și toxici. Aceasta contribuie la menținerea constantă a compoziției sângelui și a mediului intern. Substanțele eliminate de rinichi pot fi…

Continuare

Reguli generale ale regimului alimentar în insuficiența cardiacă cronică

Bolnavul de regulă se internează în spital, fiind sub o supraveghere strictă și sub tratament medicamentos eficace. Regimul alimentar se caracterizează prin scăderea cantității de sare și prin administrarea unei alimentații cu valoare calorică redusă în primele 3-5 zile (1000 calorii). Reducerea sării constă în restricția ei (sub 5 g sau chiar mai puțin, 1,5-2g/zi). Aceasta se realizează prin folosirea pâinii fără sare și a laptelui declorurat (știind că 1 litru de lapte are cca 1,6 g clorură de sodiu). Se va avea în vedere că, de fapt, ionul Na…

Continuare

Principii generale ale alimentației la bolnavii cu hipertensiune arterială

În funcţie de cauzele care provoacă boala, se disting două tipuri principale de hipertensiune: secundară (sau de cauză cunoscută) şi primară (esenţială ori de cauză necunoscută). Cea mai mare parte dintre bolnavi – aproximativ 90% – suferă de hipertensiune arterială primară. Această boală, extrem de frecventă, apare, la omul adult, pe baza unor factori constituţionali moşteniţi şi sub influenţa unor factori de ambianţă, cei mai importanţi acţionând prin intermediul dietei. Dacă calitatea alimentaţiei şi, în special, aportul proteic nu influenţează tensiunea arterială, nu există nici un dubiu că supraalimentarea şi…

Continuare

Principii generale în alimentația bolnavilor hepatici și biliari

Numeroase fapte de viaţă şi experimentale demonstrează importanţa alimentației şi a echilibrelor nutritive în menţinerea sau refacerea structurilor hepatice. Astfel în urma unei alimentaţii sărace în factori nutritivi sunt cunoscute ”ficatul gras”, necroza hepatică urmată de scleroză, ultima rezultat al unor diete sărace în substanţe lipotrope sau vitamine. O serie de cercetători au demonstrat prin experienţe efectuate pe animale existenţa posibilităţilor de a se obţine – prin simple variaţii ale factorilor nutritivi – degenerări sau necroze hepatice, ciroze, tumori, maligne etc. În acest capitol ne vom referi, în special, la…

Continuare

Principii generale ale alimentației în constipație

Constipaţia reprezintă o stagnare sau o încetinire a eliminării conținutului intestinal. În general, ori de câte ori intervine o schimbare în ritmul de viață al unui individ sau în alimentație se instalează constipaţia obișnuită, care se poate trata uşor cu laxative ori purgative. O altă categorie de constipații sunt cele care însoțesc unele boli (ulcerul, colecistita, anexita, afecțiunile glandulare) sau intoxicaţii cu substanţe chimice (plumb, arsenic, opiu etc.). În aceste cazuri, constipația este simptomatică.  Afecțiunea poate fi cauzată și de existenţa unui obstacol mecanic – situat fie în afara lumenului…

Continuare

Principii generale ale alimentației în enterocolita acută și cronică

Enterocolita acută se manifestă prin tulburări de intensitate medie şi este cauzată de toxiinfecţii, infecţii specifice sau de cauze nespecifice (fructe crude, parţial fermentate, lapte, legume crude, băuturi reci, mâncăruri mai grele etc.). Dieta are un rol deosebit, ea trecând progresiv prin etapele: – hidrică, – amilacee, – mixtă. Dieta hidrică va fi prima măsură eficace în cazul apariției enterocolitei. Va dura 1-2 zile și va fi formată din: ceaiuri moderat îndulcite, în cantităţi mici și repetate. Se mai pot permite limonade cu lămâie, muşeţel cu zeamă de lămâie; de…

Continuare

Tipuri de meniuri pentru bolnavii de gastrită

Dimineața: 200 g lapte, 25 g frișcă sau 10g unt și 2 felii de pâine prăjită. Ora 10: 10g frișcă sau 250 g lapte cu 2 biscuiți sau 2 felii de pâine cu unt și cu 30g brânză de vacă sau telemea desărată. Prânz: 200 g supă de zarzavat dreasă cu  1 ou, 1 ou fiert moale cu garnitură de piure de spanac, orez cu lapte trecut prin sită sau griș cu lapte. După masă: 1 pahar (250g) lapte sau 100 g frișcă și biscuiți. Seara: 100g carne fiartă sau…

Continuare

Gastrita

Gastrita constă în inflamaţia stomacului sau, mai precis, a mucoasei sale. Dacă boala apare într-un interval scurt de timp, așa cum se întâmplă, de pildă, în urma anumitor intoxicări sau infecţii, se spune că gastrita este acută. Când însă boala se instalează lent, tulburările apar treptat şi se accentuează progresiv, se spune că gastrita este cronică. Adesea aceasta din urmă este consecinţa unei gastrite acute netratate sau prost tratate. Există mai multe forme de gastrită cronică. Dintre acestea, mai frecvente sunt: gastrita cronică hiperacidă (cu secreţie mare de acid) şi…

Continuare

Principii generale de alimentaţie în bolile de stomac

Aşezarea stomacului în partea superioară a tubului digestiv şi structura sa îi asigură un rol de mare importanţă în procesele de digestie. Prin mestecare, hrana este tăiată cu dinţii, măcinată cu măselele şi amestecată continuu cu salivă. În urma acestor operaţii, masa alimentară are consistenţa unei paste ce se transformă în ultima parte a masticaţiei într-un bol învelit cu un strat de salivă bogată în mucus alunecos, care favorizează operaţia de înghiţire a bolului. Bolul alimentar format este împins mai departe printr-o serie de mişcări complexe, perfect coordonate, ale muşchilor…

Continuare

Valoarea nutritivă a principalelor grupe de alimente

Carne, produse din carne, pește (carne de vită, porc, pasăre, pește, șuncă, mușchi țigănesc, diverse salamuri, ficat etc.) Avantaje – proteine cu valoare biologică mare; vitamine (PP, B2, B6, B12, acid pantotenic, acid folic); fier ușor utilizabil (eritropoietice, antianemiante); excitosecretoare pentru sucurile digestive; stimulante ale stării generale. Dezavantaje – conțin grăsimi bogate în acizi grași saturați, colesterol; sărace în acizi grași polinesaturați (esențiali), excepție peștele; acidifiante; sărace în calciu; sărace în acid ascorbic. Lapte și derivate (lapte dulce, bătut, acidofil, iaurt, lapte praf, brânză de vaci, caș dulce, telemea, cașcaval…

Continuare

Vitaminele

Vitaminele sunt substanţe cu structură chimică diversă, care, în cantităţi foarte mici, au un rol esenţial în menţinerea proceselor celulare vitale. Lipsa lor din alimentaţie duce la grave îmbolnăviri de nutriţie, deoarece sinteza acestora în organism nu este posibilă. Numele de vitamine (vita în limba latină înseamnă viaţă) dat acestei clase de substanţe este sugestiv pentru importanţa lor vitală. Vitaminele sunt compuşi organici care se găsesc în cantităţi mici în alimentele naturale. Ele fac parte din grupul biocatalizatorilor şi sunt factori alimentari indispensabili întreţinerii şi dezvoltării corpului. Organismele animale nu…

Continuare

Mineralele

În afară de substanţele organice – protide, lipide şi glucide – organismul are nevoie şi de o serie de substanţe anorganice, fără de care viaţa ar fi imposibilă. Mineralele au o importanţă deosebită pentru organism, deşi cantităţile necesare sunt incomparabil mai mici decât cele ale substanţelor nutritive. Nevoile organismului în diferite elemente – cum ar fi, de exemplu, în calciu, fosfor, sodiu, potasiu, magneziu – sunt de ordinul gramelor, iar altele – cum sunt, de pildă, în fier, iod, fluor, cupru, sulf – numite şi oligoelemente, de ordinul zecimilor sau…

Continuare

Alimentația oamenilor în vârstă

Problema bătrâneții preocupă din ce în ce mai mult oamenii de pretutindeni. Durata medie a vieţii a crescut în toată lumea. Acest fapt e datorat îmbunătăţirii în primul rând a condiţiilor social-economice şi măsurilor de ocrotire a sănătăţii. Dar problema care stă înaintea oamenilor în general şi a celor de ştiinţă în particular nu e prelungirea bătrâneţii, ci a stării de sănătate şi de capacitate de munca până la vârste din ce în ce mai înaintate. Pentru aceasta, alimentaţia cere o atenţie specială. Fiecare vârstă îşi are particularitățile ei. Aceasta…

Continuare

Alimentația femeii în perioada maternității

Maternitatea, socotită din momentul fecundării ovulului până la încetarea secreţiei lactate, reprezintă o lungă perioadă din viața femeii. În tot acest timp, în organismul matern au loc o serie de profunde transformări structurale şi funcţionale. Formarea şi dezvoltarea produsului de concepţie, mărirea impresionantă a uterului, formarea placentei, creşterea volumului de sânge, dezvoltarea glandelor mamare, modificarea activităţii glandelor endocrine, secreţia lactată și alte transformări neenumerate aici determină la femeia gravidă şi care alăptează alte trebuințe nutritive decât în condiţiile obişnuite de viaţă. Dacă aceste necesităţi nutritive nu sunt satisfăcute printr-o alimentaţie…

Continuare

Despre sucurile de fructe și legume

Sucurile naturale de fructe şi legume au, în general, aceleaşi valori nutritive şi sanogenetice ca şi materia primă din care provin putând-o înlocui ca atare pe aceasta. În compoziţia fructelor şi legumelor intră în primul rând apa, şi anume, în proporţie de 80–90 la sută. Bogat reprezentate sunt şi glucidele cu moleculă mică, ca glucoza, zaharoza şi levuloza, după cum ştim foarte folositoare pentru organism. Urmează în ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric şi citric, care sunt metabolizaţi şi transformaţi în organism în carbonaţi alcalini. Conţinând cantităţi importante…

Continuare

Virtuțile terapeutice ale argilei

Principalele virtuţi terapeutice ale argilei sunt următoarele: – argila are o remarcabilă putere de absorbţie. – face dovada unui remarcabil tropism pentru boală în general şi pentru anume boli în particular; – are, de asemenea, o remarcabilă putere antitoxică; în plus ea potenţează forţele de apărare ale organismului. – dispune şi de puteri în ceea ce priveşte echilibrarea radioactivă a corpului. – argila a făcut dovada unor proprietăți cicatrizante de excepţie. – reîncarcă celulele organismului, prin intermediul unor mecanisme deocamdată necunoscute cu energie vitală, revigorându-le. Apa argiloasă pe care o…

Continuare

Cura montană

Indicaţiile curei montane le stabilește medicul, iar aceste indicaţii sunt în funcție de altitudine. Astfel, cura de altitudine joasă, respectiv aceea ce ţine de climatul subalpin (Sinaia, Buşteni, Predeal, Braşov, Poiana Brașov, Câmpulung Muscel, Stâna din Vale etc.) este prin definiţie recomandată celor sănătoşi, de toate vârstele, şi aceasta pentru că climatul de cruţare propriu acestor meleaguri, contribuie la odihna activă a organismului și la revigorarea sa. Beneficiază de cura montană la altitudine joasă, situată între 600–1 200 m, în afara de oamenii sănătoşi, şi bolnavii suferind de următoarele boli:…

Continuare

Cura heliomarină

Cura heliomarină exercita efecte dintre cele mai binefăcătoare după cum urmează: Contribuie la ridicarea tonusului psihic prin integrarea celui ce prezintă o atracție specială pentru acest cadru natural de existență şi de sănătate, reprezentat de mare și de climatul ce o caracterizează. Ajută, în mod substanţial, la călirea organismului, ca și la revigorarea sa pe calea helioterapiei, a băilor de mare, a talasoterapiei, a ameliorării respiraţiei prin intermediul inspirării unui aer de o deosebită puritate, a combaterii sedentarismului prin intermediul plimbărilor, jocurilor ca şi a alergărilor pe care le putem…

Continuare

Băile cu aburi

Băile cu aburi ca şi sauna necesită însă îndeplinirea unor condiţii din partea aceluia dornic a le practica şi anume: Condiții bune de sănătate (aceste băi fiind contraindicate cardiacilor, hipertensivilor cu valori tensionale mari, pulmonarilor cronici celor debili, celor suferinzi de diverse boli psihice, celor suferinzi de insuficienţe renale, hepatice, celor suferinzi de diverse afecţiuni ale pielii, ca şi de alte boli. De unde concluzia că înainte de a ne integra în practica băilor cu aburi ca şi a saunei este util a face în prealabil un control medical, precizând…

Continuare

Recomandări pentru helioterapie

Vom ţine cont în primul rând de faptul că helioterapia trebuie acordată cu vârsta, cu starea generală a organismului, ca şi cu propria sa sensibilitate. Această cură nu trebuie făcută la întâmplare, ci numai la indicaţiile medicului. Orele cele mai potrivite pentru helioterapie sunt cele plasate între 8–11 dimineaţa, neuitând faptul că, într-adevăr, înregistrăm un maximum al radiaţiei ultraviolete în jurul orei 12, şi în luna iunie, dar, din nefericire, tot la ora 12 ca şi imediat după aceea, sporeşte intensitatea radiaţiei calorice, fapt ce prejudiciază organismului, mai ales în…

Continuare

Uleiuri medicinale aromatice

Uleiurile medicinale aromatice folosite în scopuri terapeutice se obţin prin macerarea plantelor în cauză în ulei comestibil, timp de 4-5 săptămâni. Iată câteva din aceste uleiuri, dimpreună cu proprietăţile lor medicinale: Uleiul de usturoi este în principal vermifug, apoi aperitiv şi hipotensor. Uleiul de cimbru exercită nete efecte spasmolitice, secretomotorii şi antiseptice, aceste ultime proprietăţi fiind superioare multor altor uleiuri. Uleiul de fenicul exercită efecte spasmolitice şi sporeşte diureza. Uleiul de coriandru și chimion exercită proprietăţi spasmolitice, stomahice (aperitive) şi carminative. Uleiul de pin este un bun antiseptic al căilor…

Continuare

Sughițul

Este produs de contracţia spastică a muşchiului diafragm, care survine din următoarele motive: ingerarea rapidă a unor alimente sau lichide reci, sau a apelor gazoase, emoţii, rămânerea unei perioade prea îndelungate în frig etc. Desigur, sughiţul mai apare şi în unele boli, ca de exemplu: peritonite, enterite, dizenterie, encefalite etc. Pentru oprirea sughițului se recomandă următoarele remedii: întreruperea respiraţiei cât mai mult timp posibil; inspirație și expiraţie bruscă, apoi reţinerea respirației (manevra va fi executată de mai multe ori); un pahar cu apă rece ingerată în mai multe înghițituri sau…

Continuare

Răul de munte

Se manifestă prin dureri de cap, indispoziție, insomnie respira ţie dificilă (chiar în repaus), stare de moleşeală, pierderea memoriei, tuse iritativă, amețeli, vărsături, umflarea ochilor, picioarelor şi mâinilor. În cazurile grave se produce un edem pulmonar acut sau edem cerebral, suferinţe a căror evoluţie poate deveni ireversibilă dacă nu a fost acordat primul ajutor de către medic. Răul de munte apare la persoanele care rămân mai mult de 6 ore la o altitudine de peste 3 000 metri sau chiar 2 000 metri, fără a fi obişnuite cu astfel de…

Continuare

Răul de avion

Ce trebuie făcut pentru ameliorarea sau chiar prevenirea răului de avion: – înainte de plecare se va mânca ceva, întrucât greţurile şi vărsăturile survenite pe stomacul gol sunt mult mai accentuate; – fumătorii şi cei care suferă de rinofaringită sau sinuzită cronică trebuie să-şi pună în nas câteva picături, în compoziţia cărora să se afle mentol şi eucalipt. Măsuri ce trebuie luate în timpul zborului: persoanele aerosensibile vor ocupa un loc la mijlocul avionului; se va adopta o poziţie cât mai comodă în fotoliu, dacă se poate cu picioarele întinse;…

Continuare

Insolația

Se datoreşte contactului prelungit cu razele soarelui, a cărui căldură este transmisă oaselor capului și creierului, provocând simptomele bine cunoscute: dureri de cap foarte mari, ameţeli, iar în cazurile grave respirație greoaie, înroșirea pielii și chiar leșin. Ce trebuie făcut: – culcarea bolnavului la umbră, punându-i-se pe cap sau numai pe ceafă o compresă rece schimbată cât mai ales în cazurile grave, compresele reci se aplică pe torace și abdomen; – stropirea întregului corp cu apă rece, urmată de ventilaţie pentru răcire cu un prosop sau cearșaf. În acest timp,…

Continuare

Indigestia

Poate surveni oricând după o masă copioasă din care n-au lipsit grăsimile, ouăle, maioneza, fiind mai frecventă la suferinzii de stomac, ficat sau pancreas. Persoanele cu indigestie prezintă halenă cu miros de ouă clocite, gust amar în gură, greţuri, iar în unele cazuri, dureri abdominale, vărsături, diaree și chiar febra. Ce trebuie făcut: – menţinerea bolnavului în stare de repaus, fără să mănânce nimic în prima zi, cu excepția a câtorva pahare cu citronadă neîndulcită, îndoită cu apă călduţă; – atingerea luetei cu coada unei linguri sau cu vârful degetului…

Continuare

Hemoragia nazală

Survine la persoanele sănătoase din următoarele  motive: expunerea prelungită la soare, traumatisme la nivelul piramidei nazale (cu ocazia practicării unui sport sau în urma unui accident). Hemoragia nazală mai poate surveni la unii bolnavi de inimă sau de hipertensiune arterială. Ce trebuie făcut: – bolnavul se aşază pe un scaun, presându-i-se puternic cu vârful degetului nara prin care curge sângele; – în lipsa apei oxigenate, în nara care sângerează poate fi introdus un tampon de vată muiat în zeamă de lămâie, în suc de urzici proaspete şi foarte bine spălate,…

Continuare

Guturaiul

Se caracterizează prin strănuturi repetate, indispoziţie, dureri de cap, scurgeri apoase din nas sau, dimpotrivă, nas înfundat, uneori febră etc. Ce trebuie făcut: – este bine ca bolnavul să stea câteva zile în repaus într-o cameră bine încălzită în care să nu se fumeze; – se recomandă cât mai multe fructe şi legume bogate în vitamina C, ceaiuri fierbinţi, miere; – băi fierbinţi Ia picioare; – aplicarea de comprese cu apă caldă pe faţă (pentru ameliorarea durerilor locale).

Continuare

Diareea

Este simptomul principal al dispepsiei acute, o afecţiune foarte frecvent întâlnită la copii, determinată în principal de infecţii și greşeli de alimentaţie. Ca urmare a pierderii de apă şi săruri minerale prin scaun, copilul se deshidratează foarte repede, scăzând în greutate. În astfel de cazuri, el trebuie transportat în cea mai mare grabă la spital, administrându-i-se pe drum numai ceai fără zahăr sau apă fiartă şi răcită în cantitate de 150-200 ml/kilogram corp/zi. La sugarii trecuţi de 6 luni, ceaiul poate fi înlocuit cu supă de zarzavat strecurată. Diareea poate…

Continuare

Degerătura

Survine în perioada de iarnă, cele mai expuse fiind segmentele descoperite ale corpului: urechile, nasul, mâinile. Picioarele îngheaţă numai atunci când contactul cu zăpada este prea îndelungat, iar încălţămintea necorespunzătoare, strâmtă, împiedicând în felul acesta circulaţia normală a sângelui. Degerătura debutează prin înţepături, mâncărimi, amorțeli şi paloarea pielii (gradul I), după care victima nu mai simte nimic. Ulterior, după câteva ore, pielea se înroşeşte, se umflă şi devine dureroasă. În acest timp apar și băşici pline cu lichid (gradul II). Dacă expunerea la frig se prelungeşte, circulaţia sângelui se opreşte, ceea…

Continuare

Criza hemoroidală

Se caracterizează prin dureri vii, pulsatile și continue, în regiunea anală, care sunt provocate de tromboflebita venelor hemoroidale. Local se constată o umflătură roşie-vânătă, foarte dureroasă la palpare. Ce trebuie făcut: – repaus absolut la pat; – aplicarea pe regiunea dureroasă unor comprese cu infuzie de muşeţel, călduţe (34 0C) – o lingură de flori la o cană de apă; cu apă rece; pungă cu gheaţă; cataplasme cu cartofi cruzi raşi, cu frunze de soc foarte bine spălate; – băi de şezut cu apă rece, fiartă în prealabil; – evitarea…

Continuare

Criza de astm bronșic

Se manifestă printr-o respiraţie sufocantă, ca urmare a strâmtării bruşte a bronhiilor mici, ceea ce face imposibilă eliminarea în timpul expiraţiei a întregii cantități de aer din plămâni. În cele mai multe cazuri, criza se sfârşește după aproximativ 30 de minute, cu tuse și expectorație vâscoasă. Criza de astm bronşic poate surveni oricând în vacantă, factorii favorizanţi întâlnindu-se pretutindeni: unele alimente (lapte, ouă, peşte, ciocolată, carne, mezeluri, căpșune); medicamente (penicilină, streptomicină); polenuri; praf; mucegai; frig; umezeală; efort fizic; traume psihice etc. Ce trebuie făcut: Se deschide fereastra cât mai larg…

Continuare

Criza de angină pectorală

Poate surveni oricând, mai ales dacă bolnavul nu respectă indicațiile date de medic: să nu facă efort; să nu fumeze; să evite contactul cu aerul rece, mesele copioase, traumele psihice etc. Toate acestea, se știe, pot să declanșeze crize de angină pectorală. O asemenea criză se manifestă prin dureri în regiunea inimii, descrise de bolnavi în mod diferit: ca o gheară, o strângere, o greutate, o apăsare etc. De cele mai multe ori, durerea iradiază în mâna stângă, până la degetul mic. În general, durata durerilor nu depășește 30 minute.…

Continuare

Corpii străini (pătrunși în corpul omului)

a) Corpii străini din căile respiratorii superioare La pătrunderea unui corp străin în trahee, organismul reacţionează printr-o tuse violentă şi explozivă, mobilizându-se pentru a-l elimina cât mai repede. Astfel de corpi străini pot fi diverse mici obiecte sau resturi alimentare provenite din vărsătură, fenomen întâlnit uneori la persoanele în stare de ebrietate. În cazul în care corpul străin rămâne în continuare în trahee, victima începe să respire greu, se învineţeşte, nu mai poate vorbi, apoi îşi pierde cunoştinţa şi poate muri dacă nu se intervine de urgenţă. Ce trebuie făcut:…

Continuare

Convulsiile

Sunt contracţii involuntare ale muşchilor, uneori extrem de puternice, care angrenează întregul organism. Convulsiile se manifestă la bolnavii de epilepsie, la unele gravide (în ultimele luni de sarcină), la persoanele isterice etc. Convulsiile apar la copii în unele boli febrile: gripă, amigdalită, meningo-encefalită etc. Ce trebuie făcut: – aşezarea bolnavului întins la orizontală pe un pat sau jos, pe o pătură sau o haină groasă, când convulsiile au survenit în aer liber; – eliberarea bolnavului de strânsoarea hainelor; – ştergerea cu o batistă a mucozităților din jurul nasului şi gurii,…

Continuare

Conjunctivita

Această boală de ochi se caracterizează prin inflamaţia conjunctivei, mucoasă care acoperă globul ocular şi faţa internă a pleoapelor. Ea se manifestă prin mâncărimi şi usturimi de ochi, roşeaţă şi lăcrimarea ochiului. Conjunctivita este de natură infecţioasă sau alergică. Factorii care favorizează apariţia ci sunt destul de numeroşi în vacanţă, indiferent de sezon. Iată câțiva dintre cei mai frecvenţi: praful, vântul (care aduce microbi, praf, polen), fumul, lumina excesivă (atât vara, cât şi iarna), frigul etc. Ce trebuie făcut: – aplicarea pe ochiul bolnav a unor comprese cu apă fiartă,…

Continuare

Constipația

În mod normal, omul merge la toaletă pentru defecație o singură dată pe zi. În cazurile în care eliminarea materiilor fecale întârzie cu cel puţin o zi, se vorbeşte de constipaţie. Această suferinţă este destul de frecventă, ea întâlnindu-se mai ales la persoanele sedentare şi la femei. Constipaţia cronică poate constitui un simptom al unor boli, ca de exemplu: anomalii anorectale, colite, rectite, fisuri anale, hemoroizi etc. Constipaţia însoţită de vărsături şi dureri abdominale trebuie adusă la cunoştinţa medicului cât mai repede cu putinţă, deoarece poate fi simptomul unei ocluzii…

Continuare

Colica veziculară

Se caracterizează printr-o durere intensă şi epuizantă în hipocondrul drept (regiunea ficatului), cu iradieri în umărul drept sau în vârful omoplatului, fiind însoţită, uneori, de greţuri şi vărsături. Colica veziculară survine în vacanţă la bolnavii cu suferinţă biliară mai veche, îndeosebi după mesele copioase stropite cu ceva mai mult vin sau alte băuturi alcoolice. Ce trebuie făcut: – repaus absolut la orizontală; – aplicarea pe regiunea ficatului, când bolnavul nu prezintă febră, a unei comprese cu apă cât mai caldă; – aplicarea pe regiunea ficatului, când bolnavul prezintă febră, a…

Continuare

Colica renală

Aceasta suferinţă se caracterizează prin dureri, violent apărute brusc în regiunea rinichilor (şale) care iradiază în abdomen şi organele genitale externe. Uneori, durerile sunt însoţite de urinări frecvente, vărsături, balonări şi chiar de o stare de şoc. Colica renală poate surveni în vacanţă după un efort excesiv, după sărituri sau în timpul călătoriei cu motocicleta, cu căruţe sau cu ocazia călăritului. În astfel de situaţii, calculul, până atunci imobil, migrează în căile urinare, producând durerile amintite. Ce trebuie făcut pentru combaterea durerii: – aplicarea pe şalele bolnavului a unor comprese…

Continuare

Cârceii (crampele musculare)

Aceste contracții involuntare, scurte și foarte dureroase, ale unui muşchi sau grup de muşchi, au o multitudine de cauze: frigul, oboseala, poziţia vicioasă a membrelor, arteriopatii cronice ale membrelor inferioare, picior plat sau strâmb, abuz de medicamente diuretice sau decontracturate, lipsa de calciu, solicitarea peste măsură a unor grupe de muşchi (crampa scriitorilor, pianiştilor, telegrafiştilor) etc. În vacanţă, cârceii apar în timpul drumeţiei sau al practicării unui sport, mai ales alergarea fără încălzirea prealabilă şi înotul în apă rece. Ce trebuie făcut: pentru cârceii membrelor inferioare: – întinderea piciorului cât…

Continuare

Arsurile

Aproape toate arsurile, dar mai ales cele care survin în vacanţă, se datoresc neglijenţei noastre. Cele mai frecvente se produc în sezonul cald, din pricina nerespectării sfaturilor cu privire la efectuarea băilor de soare, care trebuie făcute progresiv, nu abuziv. Majoritatea arsurilor provocate de soare sunt de gradul I, caracterizându-se prin înroşirea pielii şi dureri locale. Arsurile de gradul II, care se manifestă prin înroşirea pielii şi apariţia unor băşici pe piele, sunt mai rare. De obicei, arsurile sunt însoţite de insolaţie. De asemenea sunt relativ frecvente arsurile cu apă…

Continuare

Gimnastica oculară

Toată lumea ştie că tulburările de vedere, cum sunt miopia, hipermetropia, astigmatismul şi prezbiția, pot fi corectate cu ajutorul unor lentile speciale, prescrise de către medicul oftalmolog sau, în unele cazuri, în urma unor intervenții chirurgicale de mare fineţe. Puţini ştiu, însă, că aceste suferinţe pot fi atenuate într-o oarecare măsură prin practicarea exerciţiilor de gimnastică oculară preconizate de medicul oftalmolog W. Bates (S.U.A.). Unele exerciţii au fost preluate de la indienii americani, care le-au folosit pentru menţinerea acuităţii vizuale până la adânci bătrâneți. Gimnastica oculară poate fi făcută şi…

Continuare

Să învățăm să respirăm corect

Sănătatea noastră nu depinde numai de felul cum ne hrănim, dar şi de modul cum respirăm, spun specialiştii. După Heybrock-Seiff, aproape 70 % dintre oameni respiră defectuos datorită deformaţiilor toracelui şi ale coloanei vertebrale, unor boli pulmonare cronice, suferinţelor muşchilor care participă la respiraţie etc. Pentru remedierea consecinţelor, specialiştii recomandă gimnastică respiratorie. Pe de altă parte, şi oamenii sănătoşi prezintă o respiraţie defectuoasă. Pentru îmbunătățirea stării de sănătate şi evitarea unor suferințe, toți oamenii trebuie să învețe să respire corect. Acest lucru prezintă următoarele avantaje: în plămâni va fi introdusă…

Continuare

Cum să ne păstrăm o greutate ideală

După dezbateri îndelungate, specialiştii au revenit la o formula mai veche pentru calcularea greutăţii ideale, formula Broca: greutatea ideală a unui individ calculată în kilograme este egală cu numărul de centimetri peste 100 cât măsoară înălţimea sa.  Astfel, un individ înalt de 175 cm trebuie să aibă o greutate de 75 kg. La aceeaşi înălţime, femeile trebuie să aibă cu 3-4 kg mai puţin. Dar greutatea ideală mai depinde și de modă sau de prezenţa unei suferinţe. De exemplu, greutatea cardiacilor trebuie să fie mai mică pentru a scuti inima…

Continuare

Practicarea înotului

Un excelent mijloc de îmbunătăţire a respiraţiei, a forţei de contracţie a muşchilor şi tonifiere a inimii este înotul. El poate fi practicat la orice vârstă şi în orice sezon, bineînțeles numai la recomandarea medicului. Înotul este indicat şi pentru recuperarea unor sechele neurologice sau posttraumatice, ca, de altfel, şi în cazul deformaţiilor coloanei vertebrale şi toracice. Pentru astfel de tratamente, se recomandă ca înotul să se practice în lacuri sărate sau în mare, unde mişcările pot fi executate mai uşor. Nu trebuie omis faptul că stilurile bras şi fluture…

Continuare

Jogging-ul

O activitate utilă pentru sănătate poate fi jogging-ul, devenit foarte popular în ultimele decenii. El constă din alergări cu paşi mărunţi, într-un tempo de 10-12 km/oră, timp de 1-2 ore. Acest sport poate fi practicat până la vârsta de 70 de ani, bineînţeles, cu condiţia unei sănătăţi perfecte și a unui control medical efectuat de medicul cardiolog, după vârsta de 35 de ani, pentru a se preîntâmpina orice surpriză. Jogging-ul poate deveni un excelent remediu împotriva bolilor cardio-vasculare, cu condiţia respectării următoarelor reguli: – să fie practicat numai în locurile…

Continuare

Mersul pe jos

Mersul pe jos este accesibil tuturor vârstelor, chiar anumitor bolnavi de inimă, bineînțeles, în astfel de cazuri numai cu avizul medicului. În primele zile, ritmul va fi de 5 km/oră, ulterior ajungându-se la 6-7 km/oră. La început vor fi acoperite distanţe mici, de 3-6 km/zi, apoi acestea se vor mări treptat, ajungându-se, după un antrenament îndelungat, la 20-30 km/zi. O astfel de performanţă poate fi atinsă numai de persoanele sănătoase şi foarte bine antrenate. După fiecare 50 de minute de mers se recomandă o pauză de 10 minute, iar după…

Continuare

Călirea organismului cu ajutorul apei

Apa este un factor important de călire, de care putem beneficia în orice anotimp. În sezonul rece pot fi folosite pentru călirea organismului, în casă, următoarele proceduri: fricţiuni, duşuri, stropiri cu apă etc. Fricţiunea constă din frecarea pielii cu un prosop aspru, muiat în apă rece şi stors, apoi cu unul uscat, până la înroşirea pielii şi apariţia senzaţiei de căldură locală. Ambele manevre se execută dinspre vârful degetelor (picioare și mâini) către inimă, de mai multe ori, apoi se fricţionează spatele, toracele şi abdomenul. Sportivii şi persoanele foarte rezistente…

Continuare

Băile de soare

Soarele este un factor important de călire, razele sale ultraviolete, contribuind la prevenirea rahitismului şi bronzarea pielii. Dar razele ultraviolete mai au și alte efecte: stimulează glanda tiroidă, metabolismul, circulaţia sângelui, respiraţia, digestia etc. Băile de soare se pot face pe litoral toată ziua, cele mai eficiente fiind, însă, acelea efectuate între orele 7-11 când riscul insolaţiei, şocului caloric, arsurilor şi crizelor de tetanie este redus. Persoanele cu piele sensibilă (blonzii) și copiii vor sta la soare, în prima zi, numai 5 minute pentru fiecare parte a corpului (anterioară, posterioară,…

Continuare

Băile de aer

Călirea cu ajutorul aerului constă din expunerea corpului (total sau parţial dezbrăcat) la aer o anumită perioadă de timp, în funcţie de temperatura mediului ambiant şi I de rezistenţa organismului fiecăruia. În raport de temperatura aerului, aceste expuneri (băi de aer) sunt de trei feluri: calde (20-30°C), călduţe (14-20°C) şi reci (0-14°C). Băile reci de aer se recomandă sportivilor şi persoanelor sănătoase foarte bine antrenate. Băile de aer pot fi făcute în curte, pe balcon, pe terasă, în pădure, la ştrand sau, în sezonul rece, într-o cameră cu fereastra deschisă.…

Continuare

Mușcătura de vipere

Singurii şerpi veninoşi din ţară sunt reprezentați de vipere. Din cele 11 specii ale genului, pe teritoriul țării noastre se găsesc numai trei specii: Vipera ammodytes (vipera cu corn), Vipera berus şi Vipera ursinii (vipera de stepă, năpârca]. Vipera ammodytes (vipera cu corn) cuprinde două subspecii distincte ca aspect şi localizare geografică: V. ammodytes ammodytes şi V. ammodytes montandoni. Vipera ammodytes ammodytes este forma cea mai mare dintre viperele europene, masculii putând ajunge până la o lungime de 90 de cm. Capul lăţit, de formă triunghiulară, acoperit  cu solzi mici,…

Continuare

Plăgile

Plaga reprezintă o întrerupere a continuităţii tegumentului, care se întinde în profunzime la niveluri diferite, în funcţie de tipul agentului traumatic, de intensitatea traumatismului , precum şi în funcţie de zona afectată. Aprecierea profunzimii plăgii este dificilă la prima vedere şi, de aceea, diagnosticul de certitudine nu poate fi formulat decât după explorarea chirurgicală. În funcţie de mecanismul de producere şi de caracteristicile agentului vulnerant (traumatic), plăgile pot fi clasificate în: plăgi contuze (cu margini neregulate), plăgi tăiate, plăgi înţepate, plăgi despicate, plăgi muşcate etc. În marea majoritate a cazurilor,…

Continuare

Înțepăturile de insecte

Frecvente şi de cele mai multe ori neglijate, înţepăturile de insecte pot cauza atât reacţii locale, cât şi generale, reacţii care se manifestă printr-o largă gamă, simptomatică, de la urticarii mai mult sau mai puţin extinse până la şocul anafilactic. Agenţii cauzali incriminaţi sunt reprezentaţi cel mai frecvent de albine şi de viespi. Gravitatea tabloului clinic depinde de: acţiunea toxică specifică a veninului, numărul înţepăturilor, regiunea afectată, reactivitatea organismului, precum şi de promptitudinea şi calitatea măsurilor terapeutice. Dintre toate insectele care produc înţepături, numai albina lasă acul la locul înţepăturii.…

Continuare

Intoxicații cu ciuperci, cu perioadă lungă de incubație

Manifestări predominant digestive şi hepato-renale (Sindromul FALOIDIAN). Sindromul FALOIDIAN este datorat ingerării unor ciuperci din familia AMANITACEAE (A. phaloides, A. verna, A. virosa). După o perioadă de incubaţie care durează între 6-48 de ore (în medie 12 ore), debutul este brutal prin apariţia unor tulburări gastrointestinale grave: vărsături incoercibile, colici abdominale – tenesme, diaree apoasă fetidă (2-4 litri/24 de ore), dând debutului un aspect holeriform. În câteva ore de la declanşarea tulburărilor gastrointestinale se constituie un tablou clinic manifestat prin deshidratare marcată, evidenţiată printr-o senzaţie intensă de sete, uscăciunea tegumentelor,…

Continuare

Intoxicații cu ciuperci, cu perioadă scurtă de incubație

Manifestări cu predominanţă digestivă (sindromul RESINOlDIAN). Cele mai frecvente intoxicaţii cu manifestări în sfera digestivă sunt provocate prin ingerarea de ciuperci din familiile Rhodo phylaceae, Tricholomaceae, Russulaceae şi Boietaceae. După o incubaţie scurtă, de 1/2 – 2 ore de Ia ingerare, apar semne de gastro-enterită uşoară, asociată cu diaree, în cazurile în care s-au consumat Russula emetica, Russula foetens, Lactarius rufus şi Bolotus satanas. Consumarea de Rhodophylus lividus (Entoloma lividum ) şi Tricholoma, după o incubaţie de 2-6 ore, se manifestă printr-o gastro-enterită mai severă, cu greţuri, vărsături, colici abdominale…

Continuare

Ciupercile și intoxicația cu ciuperci

În zonele temperate, ciupercile apar mai ales în perioada de vară-toamnă, când căldura şi umiditatea solului şi a atmosferei le permite o dezvoltare rapidă. Dintre ciupercile mari, majoritatea sunt comestibile. Un număr redus de familii sunt otrăvitoare, ducând la diferite tipuri de intoxicaţie, de la simple tulburări gastro-intestinale, pasagere, la intoxicaţii severe ale sistemului nervos sau chiar la intoxicaţii mortale. Dacă diagnosticul de intoxicaţie cu ciuperci este facilitat în majoritatea cazurilor de semnalarea spontană a consumului anterior de ciuperci, identificarea speciei responsabile de apariția tabloului clinic, este mult mai dificilă.…

Continuare

Toxiinfecțiile alimentare

Toxiinfecţiile alimentare (TIA) sunt boli infecţioase acute, cu caracter sporadic sau epidemic, care apar în urma consumului de produse alimentare intens contaminate cu bacterii, toxine, metaboliţi toxici bacterieni, virusuri, protozoare sau fungi (ciuperci). Ele se manifestă clinic atât prin tulburări digestive acute, cât şi prin fenomene toxice generale. AGENȚII CAUZALI Bacteriile: – familia enterobacteriaceae cu genurile: Escherichia, Shigella, Salmonella, Arizona, Citrobacter, Enterobacter, Proteus, Providencia ; – familia pseudomonaceae cu genul: pseudomon; – familia Spirilaceae cu genul Vibrio (Vibrio cholerae); – familia Bacillaceae cu genurile: Bacillus (B. Cereus ) şi Clostridium…

Continuare

Înecul

Accidentele în mediul acvatic, frecvente în perioadele de vară, afectează atât persoanele care nu şi-au însuşit în mod corespunzător tehnica înotului, cât şi pe înotători de performanţă. Aceste accidente sunt de cele mai multe ori cauza nerespectării unor reguli de conduită, sau se datoresc apariţiei unor incidente şi accidente în timpul înotului şi anume: epuizarea fizică şi dozarea greşită a forțelor necesare pentru reîntoarcerea la mal, consumul excesiv de alcool înainte de pătrunderea în apă, contracturi ale musculaturii gambei (crampa sau ”cârcelul”), pierderea simţului de echilibru şi înotul dezordonat, crizele…

Continuare

Hipotermia

Atunci când ne expunem la ger, organismul începe să piardă căldura mult mai repede: cei mai expuşi la hipotermie sunt bătrânii, malnutriţi sau care nu locuiesc în locuinţe încălzite. Cei fără locuinţe, vânătorii, copii mici, şi drogaţii. Ce să facem: În eventualitatea apariţiei unor semne revelatoare luaţi temperatura. Dacă aceasta este sub 35o C situaţia reprezintă o urgenţă şi trebuie rezolvată imediat. Hipotermia poate cauza moartea, iar supravieţuitorii se pot confrunta cu probleme grave la ficat, rinichi sau pancreas. Simptomele hipotermiei sunt următoarele: – tremurături necontrolate, – pierderi de memorie,…

Continuare

Ce trebuie să faceţi în timpul unei perioade foarte calde?

Pentru a vă proteja sănătatea atunci când temperaturile sunt foarte ridicate,  nu uitaţi să staţi într-un mediu răcoros şi să folosiţi măsuri de bun simţ. Sunt importante următoarele măsuri: Beţi cantităţi suficiente de lichide În timpul unei perioade foarte calde, veţi avea nevoie de a creşte aportul de lichide, indiferent de nivelul de activitate. Nu aşteptaţi să vi se facă sete pentru a bea. În timpul unei activităţi fizice grele, într-o perioadă foarte caldă beţi 2- 4 pahare de lichide reci la fiecare oră. Atenţie: dacă medicul dumneavoastră curant limitează…

Continuare

Măsuri de prevenire a manifestărilor organismului în caz de caniculă

Încetaţi orice fel de activitate fizică pentru mai multe ore şi odihniţi-vă într-un loc răcoros dacă vă resimţiţi în urma expunerii la căldură; Evitaţi ieşirile şi activitatea fizică (sport, grădinărit, etc.) în timpul orelor „calde” ale zilei, în special în intervalul 12-16; Evitaţi expunerile la soare şi folosiţi mijloace de protecţie (pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire din ţesături naturale în culori deschise). E important ca în deplasări să aveţi la îndemână lichide (apă, sucuri); Beţi multă apă sau sucuri de fructe (2-4 litri pe zi) pentru a vă…

Continuare

Refluxul gastro-esofagian

Refluxul gastro-esofagian (RGE) este de obicei denumit ca arsura sau acreala a stomacului. Este cauzat de refluxul acizilor gastrici in esofag (canal alimentar). In mod mormal, o valva numita sfincter retine acizii in stomac, dar in RGE, sfincterul este slabit sau se decontracta in loc sa se contracte. Cauzele refluxului gastro-esofagian Refluxul gastro-esofagian apare cand sfincterul situat intre stomac si esofag este slabit sau cand o presiune suplimentara in stomac respinge acidul gastric si hrana in sfincter. Se intampla ca partea superioara a stomacului sa treaca in muschiul care separa…

Continuare

Cătina

Este un arbust fructifer, cunoscut ca făcând parte din flora spontană a României, care se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie, cosmetică, dar şi ca plantă ornamentală. Fructele, cu un gust acrişor-astringent se recoltează din a doua jumătate a lunii august până spre jumătatea lunii octombrie. Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant! Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decât măcieşul şi de 10 ori mai multă decât citricele. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6,…

Continuare

Efectele negative ale aditivilor alimentari

Aditivii alimentari (cunoscuți în limbaj uzual și ca E-uri) reprezintă orice substanță naturală sau chimică care nu este consumată ca aliment în sine și nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă și care se adaugă intenționat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor. Unii aditivi alimentari sunt extrem de nocivi pentru organismul uman,…

Continuare

Efectele negative ale consumului de zahăr

Excesul de zahăr stimulează până la epuizare producţia de insulină a pancreasului, favorizând apariţia diabetului. Mai pe înţelesul tuturor, zahărul are asupra pancreasului un efect de biciuire. Statistic vorbind, se poate dovedi în mod cert că epoca modernă – în care diabetul s-a răspândit ca un flagel – se suprapune epocii descoperirii şi folosirii extensive a zahărului. Consumul excesiv de zahăr duce şi la sporirea cazurilor cu dislipidemii. Altfel spus, consumul acestui produs alimentar tulbură metabolismul grăsimilor. În final, abuzul de zahăr şi creşterea grăsimilor în sânge măresc riscul bolilor cardiovasculare. Un alt motiv pentru care…

Continuare

Substanțe periculoase din produsele cosmetice

Un institut privind siguranţa şi sănătatea consumatorilor americani a descoperit că, dintre substanţele chimice folosite în produsele pentru igiena personală, 884 sunt toxice. Dintre acestea, 125 pot cauza chiar cancer, atrag atenţia oamenii de ştiinţă. Astfel, anumite substanţe din pasta de dinţi, loţiuni sau creme solare, şampon, balsam, spumantul de baie şi detergenţi, folosite regulat, intră în contact cu alte substanţe şi pătrund gradat în corp, fiind foarte periculoase. Ele pot afecta ficatul, plămânii, inima şi creierul, pot provoca dermatite de contact, diferite tipuri de cancer, cataractă sau alte boli…

Continuare

Simptomele cancerului colorectal

Cancerul de intestin gros sau colorectal face anual aproximativ 700.000 de victime la nivel mondial şi circa 5.200 la nivel naţional. Încă nu s-au descoperit toate cauzele care favorizează apariţia celulor canceroase, dar se cunoaşte faptul că anumiţi factori ai mediului înconjurător, personali şi genetici joacă un rol important. Simptome: – prezenţa sângelui în scaun; – scaune neobişnuite (diaree, constipaţie sau amândouă odată) de lungă durată şi fără altă cauză aparentă; – crampe frecvente, constante, timp de mai multe zile; – scaune mai mici ca de obicei; – diverse tulburări digestive şi…

Continuare

Factori de risc ai cancerului de prostată

– Varsta este, fara indoiala, principalul factor de risc. Aproape 3 sferturi din cancerele de prostata sunt diagnosticate la barbatii de peste 65 de ani. – Antecedente familiale. Studiile demonstreaza o crestere de 2 pana la 5 ori ale riscului, la barbatii cu antecedente familiale, fata de cei fara antecedente familiale. – Factori endocrini: circa 80 la suta din cancerele de prostata sunt hormonodependente. – Adenomul de prostata, desi este o leziune benigna, este considerat o leziune de granita (15 la suta pot genera un cancer prostatic). – Vasectomia, ca…

Continuare

Calitățile terapeutice ale uleiului de ricin

Pe langa proprietatile binecunoscute de laxativ si purgativ, uleiul de ricin are o diversitate de virtuti terapeutice. Acest ulei exercita o actiune benefica asupra tegumentelor – atat la nivelul epidermei, cat si al dermei. Mijloc eficient pentru vindecarea negilor Timp de 10-15 minute se maseaza negul (negii) cu ulei de ricin. Procedura se aplica de doua ori pe zi – dimineata si seara, pana cand tratamentul isi face efectul. Când mucoasa ochilor este iritata si inrosita Se picura 1-2 picaturi de ulei de ricin in fiecare ochi. Are efectul calmant…

Continuare

Calitățile terapeutice ale ananasului

Timp de sute de ani, ananasul a fost considerat un fruct rar si scump. In secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, ananasul era cultivat in sere artificiale in toata Europa de Vest, fiind apreciat de oamenii bogati ca fruct de decor si simbol al ospitalitatii si luxului. Era atat de rar si scump, incat in secolul al XIX-lea nobilii isi imprumutau fructele intre ei pentru a-si decora mesele cand aveau oaspeti. Ananasul este originar din regiunea Mato-Grosso din America de Sud, unde inca mai poate fi gasit astazi sub forma…

Continuare

Evoluția intrauterină a copilului

Conceptia are loc atunci cand ovulul femeii este fertilizat de spermatozoizii barbatului. Sexul copilului, precum si mostenirea genetica, se stabilesc in acel moment. Saptamana 1 La 30 de ore dupa conceptie, celula-ou se divide in doua. In cea de-a treia zi, celula-ou (zigotul) se divide in 16 celule. Dupa inca doua zile, zigotul migreaza din trompa uterina in uter. In cea de-a saptea zi, zigotul se fixeaza in pliurile mucoasei uterine. Zigotul este cunoscut acum sub denumirea de blastocist. Saptamana 2 Fatul in formare este mai mic decat un bob…

Continuare

Litiaza renală

Prezenta calculilor in ureter provoaca o colica nefritica foarte dureroasa. Cand calculii depasesc diametrul de 1 centimetru, ei nu pot fi eliminati spontan si trebuie operati. Durerile se pot ameliora cu comprese calde pe regiunea lombara pe partea dureroasa. Masuri profilactice si de tratament Se vor consuma cel putin 2 litri de lichide pe zi: apa rninerala, sucuri, ceaiuri de coacaze, morcovi, telina, papadie, coada calului. Acidul uric in exces in urina se elimina cu ceai de bradisor, de urzici, patlagina si fructe de maces. Se va reduce sarea din…

Continuare

Litiaza biliară

Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate spre varful omoplatului. Calculii din vezica biliara pot produce dureri violente, cunoscute sub denumirea de colica hepatica, ce se poate insoti de febra, frisoane, varsaturi biliare si uneori de icter. Masuri profilactice si de tratament Colica biliara se poate ameliora cu comprese reci sau calde cu flori de fan, impachetari cu argila sau foi de varza zdrobita pe locul dureros, care se mentin 2 ore. Se…

Continuare

Bronșita

Cauze favorizante: raceala, fumatul, iritatiile chimice. Bronsita acuta evolueaza timp de 7-10 zile si se manifesta prin accese de tuse rebela, apoi cu expectoratii purulente, frisoane si febra. Bronsita cronica este insotita de o inflamatie permanenta a mucoasei bronhiilor care produc o secretie abundenta si tuse dureroasa. Masuri profilactice si de tratament Evitarea camerelor reci si umede, evitarea fumatului. Se recomanda dusuri reci, cataplasme reci pe piept si pe spate, frectii cu peria sau cu prosopul uscat. In bronsita acuta, repausul este obligatoriu; in camera se va aseza un vas…

Continuare

Bătătura

Aceasta se combate prin bai calde (20 de minute). Se sterilizeaza pielea cu alcool si se taie batatura cu o lama de ras dezinfectata, de la periferie spre centru, avand lama paralela cu pielea. Bataturile se pot preveni, evitand apasarea pe laba piciorului, prin incaltaminte lejera sau captusita cu pasla, care sa corespunda atat lungimii piciorului, cat si latimii lui, locurile sa nu fie tocite intr-o parte, iar interiorul incaltamintei sa nu prezinte incretituri. Captusirea cu pasla este un bun mijloc de prevenire a bataturilor, rolul acesteia fiind acela de…

Continuare

Balonarea

Acest disconfort digestiv se datoreaza unei proaste digestii, ce determina o senzatie de greutate in abdomen si crampe dureroase. Masuri profilactice si de tratament Se pot preveni balonarile prin recomandarea de a manca incet si a mesteca bine, renuntand la bere si apa carbogazoasa. Bolnavii supraponderali trebuie sa slabeasca in greutate. Nu trebuie consumate legumele impreuna cu fructele. Trebuie evitate alimentele care baloneaza (ceapa, leguminoasele si varza) si cele care impiedica digestia (zaharul, mierea, dulceata, laptele si alcoolul). Se pot consuma ceaiuri, cu efect benefic asupra balonarii, din anason, marar…

Continuare

Ateroscleroza

In aceasta boala se produc modificari patologice ale vaselor, determinate de nicotina, cresterea colesterolului din sange sau varsta inaintata. Arterele se intaresc progresiv prin depunerea de grasime si de calciu in peretii lor. Ele isi pierd astfel elasticitatea si se ingusteaza, reducand mult fluxul sangvin, putandu-se ajunge la o astupare completa. Complicatiile aterosclerozei sunt deosebit de grave: apoplexia, infarctul de miocard, angina pectorala, ateroscleroza renala. Manifestarile clinice ale bolii sunt: racirea extremitatilor, care devin palide, tulburarile cardiace, pierderea memoriei si dificultati de concentrare. Masuri profilactice si de tratament Se recomanda…

Continuare

Simptomele anorexiei

Principalul semn este, la adulti, pierderea insemnata a greutatii, în vreme ce la copii și adolescenți vorbim de luarea in greutate prea putin sau inadecvat raportat la felul cum ar trebui sa creasca. Alte simptome sunt: – Constipatie si dureri abdominale; – Perioade de ameteli si lesinuri; – Umflarea stomacului, a fetei si a incheieturilor; – Par pufos pe corp, caderea parului de pe cap; – Circulatia proasta a singelui si senzatia de frig; – Pielea uscata, aspra si decolorata; – Intreruperea perioadelor de menstruatie; – Lipsa libidoului la barbati; –…

Continuare

Arsura la stomac poate fi un semn de boală

Arsurile de stomac reprezinta un simptom frecvent al refluxului gastrointestinal, dar s-ar putea ca acest tip de neplacere sa ascunda alte afectiuni mult mai periculoase. Printre acestea se numără: 1. Afecțiuni ale inimii 2. Calculi biliari 3. Ulcer stomacal 4. Hernie hiatală 5. Cancer la esofag 6. Gastropareză 7. Esofagită 8. Pleurită sau costocondrită Dacă arsura la stomac nu trece după ce iei medicamente de scădere a acidității, este indicată o vizită la medic pentru a descoperi adevărata cauză a acesteia și a evita evoluția negativă a unei boli grave.

Continuare

Apoplexia

Semne vizibile ale acestei boli sunt neliniștea, amețeala, teama, fața desfigurată și halucinațiile auditive. În acest caz medicul trebuie chemat urgent! Se recomandă mai cu seamă ponderare în mâncare și plimbări încete în aer liber. Alcoolul de orice fel (excepție o formează bitterul suedez), fumatul și consumul de cafea naturală sunt strict interzise. Se recomandă vâscul preparat ca extract (macerat) rece – dimineața și seara câte 1 ceașcă și infuzia de salvie – 2 cești în timpul zilei, ca și compresele cu ierburi suedeze pe regiunea renală și compresele reci…

Continuare

Sfaturi pentru evitarea alergiilor la praful casnic

Persoanele care suferă de alergii la praful casnic trebuie să țină cont de următoarele recomandări: – Renunțarea la covoare. – Renunțarea pe cât posibil la mobila tapițată (scaune, fotolii). Suprafețele din lemn se întrețin mult mai ușor – în ele nu se îmbină praful, putând fi sters foarte lesne. – Evitarea rafturilor de cărți neacoperite de geamuri sau uși compacte – cărțile libere acumulând extrem de mult praf. – Așezarea hainelor la locul lor – în dulapuri. Hainele aruncate prin casă acumulează mult praf. Obiectele din lână sau blană este…

Continuare

Afinul

Are actiune antiseptica si astringenta, antiputrida. Se folosesc fructele uscate si frunzele; este antisclerogen, indicat in ateroscleroza si in fragilitatea capilarelor. Este indicat in diaree, colibaciloza, in sechele de infarct, in varice, hemeralopie nocturna, este antidiabetic. Infuzia de frunze este recomandata in eczeme, decoctul de frunze uscate, in obezitate. Se consuma zilnic 350 g. Contra diabetului se poate asocia cu pastai de fasole si frunze de dud, folosindu-se sub forma de ceai neindulcit sau indulcit cu zaharina, cate o ceasca inainte de mese. Afinul mai este indicat in infectia urinara,…

Continuare

Afecțiunile hepato-biliare

Colica hepatica se manifesta cu dureri sub marginea coastelor in partea dreapta, dureri care se repeta cu intermitenta la 2-3 minute, iar apoi la 10-15 secunde. Durerile iradiaza in spate pana la omoplat si se insotesc de greturi si varsaturi. In aceste situatii. cunoscand faptul ca ea este provocata in special de calculi, trebuie mai intai precizat diagnosticul prin consult medical. Predispusi sa sufere de vezica biliara sunt cei la care coastele de la baza pieptului formeaza un unghi obtuz. Bolnavii cu pielea alba sunt mai predispusi decat brunetii. Femeile sunt…

Continuare

Acneea

Acneea este o inflamare a pielii care conduce la apariția punctelor negre, albe și a coșurilor. Principalul tip de acnee se numește acneea obișnuită. Ea apare cel mai adesea pe pielea feței, dar poate să se manifeste și pe spate, și pe brațe. Atingând aproape 90 la suta dintre adolescenți, necesită vizite medicale mai dese decât orice altă afecțiune dermatologică, deoarece este legată de sănătatea internă și de alți factori, precum dezechilibrul hormonal. Pentru a combate acneea se bea zilnic 1 litru de ceai de urzici (opărite), încetul cu încetul,…

Continuare

Acizii grași Omega 3 pot reduce riscul de cancer de colon

Persoanele care mananca mult peste sau alte alimente bogate in acizi grasi Omega 3 isi reduc probabilitatea de a se imbolnavi de cancer de colon, arata o noua cercetare. Studiile pe animale si cateva de mici anvergura realizate pe oameni au aratat ca suplimentele de Omega 3 lupta cu inflamatiile, avand proprietati anticancerigene, dupa cum relateaza Reuters. Recentul studiu a examinat legatura intre acizii grasi polinesaturati si riscul de cancer al intestinului in cazul a aproximativ 1.800 de persoane (peste 900 de persoane cu cancer de colon si restul fara).…

Continuare

Metode contraceptive – Prezervativul

Prezervativul este o membrană subţire din cauciuc de uz masculin care se aplică pe penisul în erecţie, înainte de fiecare raport sexual, pentru a împiedica ca lichidul seminal să penetreze vaginul. Prezervativul este unica metodă contraceptivă eficientă împotriva riscului de contaminare cu HIV/SIDA. Protejează bărbatul de contaminare, împiedicând contactul direct dintre penis şi secreţiile sau leziunile cervicale, vaginale sau rectale. Protejează femeia, împiedicând contactul cu lichidul seminal infectat, pierderile uretrale sau leziunile penisului. Pentru a fi eficiente, atât împotriva riscului unei sarcini cât şi împotriva contaminării cu HIV/SIDA, prezervativele trebuie să fie păstrate şi folosite corect la fiecare raport sexual (oral, vaginal sau anal). Folosirea…

Continuare

Metode contraceptive – Diafragma

Diafragma vaginală este o cupă din cauciuc moale cu margine mai groasă, care este unsă cu cremă sau gel spermicid şi care se introduce în vagin înainte de fiecare raport sexual. Nu trebuie scos sub nici o formă înainte de trecerea a şase ore de la ultimul raport. Funcţionează ca barieră mecanică între vagin şi uter şi menţine spermicidul în contact direct cu colul uterului. Pentru a adopta metoda diafragmei este nevoie de un consult ginecologic, pentru a verifica tipul şi dimensiunea dispozitivului, care trebuie să se adapteze perfect dimensiunilor vaginului. Utilizarea sa poate fi întreruptă în orice moment. Oferă o…

Continuare

Metode contraceptive – Steriletul

Steriletul, numit şi dispozitiv intrauterin, este un dispozitiv din plastic şi cupru, care tulbură procesul de fecundare şi/sau penetrarea ovulului. Trebuie să fie introdus în uterul femeii de către un specialist şi poate să rămână acolo o perioadă lungă de timp (chiar şi zece ani modelele mai recente), fără a necesita în continuare controale medicale speciale periodice. Se îndepărtează tot prin intervenţie medicală. Pot apare semne ale unor complicaţii, care necesită controlul medical: • Durerea, hemoragia sau petele între cicluri sau după un raport sexual. • Durere intensă a abdomenului. • Durere pe timpul unui raport sexual. • Scurgeri…

Continuare

Metode contraceptive – Plasturele contraceptiv

Introdus recent în Italia, este vorba despre un nou sistem contraceptiv hormonal care implică asimilarea hormonilor estrogen şi progesteron prin intermediul unui plasture. După aplicarea plasturelui pe piele, aceşti hormoni sunt absorbiţi prin piele şi deci trec direct în circulaţia sanguină. Plasturele poate fi aplicat pe abdomen, pe fese, pe partea superioară a braţelor, pe coapse sau pe trunchi. Plasturele se lipeşte bine de piele, permiţându-ţi să faci duş, să înnoţi şi să faci gimnastică fără probleme. Dacă partea adezivă se udă, trebuie să arunci plasturele şi să-ţi aplici unul nou, fără a avea efecte asupra eficacităţii contraceptive. Fiecare plasture trebuie…

Continuare

Metode contraceptive – Inelul vaginal

NuvaRing este o nouă metodă contraceptivă. Este vorba de un inel care se introduce în vagin, flexibil, transparent, dintr-un material antialergenic, antitoxic, biocompatibil. Are un diametru de cca. 5 cm şi o grosime de 4 mm. Are acelaşi mecanism de acţiune ca şi pilula: o doză scăzută de estrogen şi progesteron este eliberată din inel continuu şi constant, blocând ovulaţia. Inelul este moale, flexibil, comod şi este uşor de introdus şi de îndepărtat. Pentru a funcţiona nu este nevoie să fie plasat într-o poziţie precisă. Gradul de protecţie este similar cu cel al pilulei, dar se utilizează o dată pe…

Continuare

Metode contraceptive – Pilula

Este un medicament compus din două substanţe asemănătoare hormonilor produşi în mod normal de femeie (estrogen şi progesteron). Crează o situaţie asemănătoare celei a sarcinii, punând la odihnă ovarele şi blocând ovulaţia. Pilula se ia zilnic pe cale orală, cu o pauză la fiecare 3 săptămâni, pe timpul căreia eficacitatea contraceptivă rămâne intactă. Pilula este o metodă foarte eficientă, cu condiţia să fie folosită cu meticulozitate. Noile versiuni conţin o doză tot mai scăzută de estrogeni, reducând efectele secundare (creşterea în greutate, tulburări gastrice). Prescripţia medicală este obligatorie şi se repetă periodic (reţeta are o scadenţă). Nu poate fi administrată pe timpul alăptării.…

Continuare

Dicționar medical – U, V, X, Z

ulcer s.n. – leziune a pielii sau a mucoasei gastrice, care are tendinţa să se întindă şi să supureze (<fr. ulcere) ulceraţie s.f. – formare a unui ulcer; ulcerul însuşi (<fr. ulcération) uree s.f. – compus organic, produs de degradare a proteinelor din organism (<fr. urée) uremie s.f. – prezenţa ureei în sânge (<fr. urémie) ureter s.n. – canal pereche ce leagă rinichii de vezica urinară (<fr. uretere) uretră s.f. – canal prin care se scurge urina din vezică (<fr. uretre) uretrită s.f. – inflamaţie a ureterei (<fr. urétrite)  …

Continuare

Dicționar medical – T

tabletă s.n. – preparat farmaceutic în formă de disc mic; comprimat, pastilă, pilulă (<fr. tablette) tahicardie s.f. – accelerare a ritmului cardiac (<fr. tachycardie) talamus s.n. – parte a encefalului, la baza creierului (<fr. thalamus) talasofobie s.f. – teamă patologică de mare (<fr. thalassophobie) talasoterapie s.f. – tratament prin băi şi aer de mare (<fr. thalassothérapie) tanatofobie s.f. – teamă patologică de moarte (<fr. thanatophobie) tars s.n. – 1. partea posterioară a labei piciorului. 2. schelet cartilaginos al pleoapelor (<fr. tarse) telepatie s.f. – transmitere a gândurilor la distanţă (<fr.…

Continuare

Dicționar medical – S

sacrum s.n. – os triunghiular la partea inferioară a coloanei vertebrale (<lat. sacrum) sadism s.n. – plăcere patologică de a chinui; cruzime (<fr. sadisme) salivar, -ă adj. – referitor la salivă; glande ~ = glande, sub limbă, care secretă salivă (<fr. salivaire) salivaţie s.f. – secreţie abundentă de salivă (<fr. salivation) salivă s.f. – lichid secretat de glandele salivare (<fr. salive) sangvin, -ă adj. – referitor la sânge: prin care circulă sângele (<fr. sanguin) sanitar, -ă adj. – refritor la sănătate (<fr. sanitaire) sarcom s.n. – tumoare malignă, conjunctivă (<fr.…

Continuare

Dicționar medical – R

rabie s.f. – turbare (<lat. rabies) radiografie s.f. – fotografiere pe film fotografic, cu ajutorul razelor “X”, a imaginii unui corp opac; imaginea însăşi (<fr. radiographie) radioscopie s.f. – examinare pe un ecran fluorescent a unui organ cu ajutorul radiaţiilor “X” (<fr. radioscopie) radioterapie s.f. – tratament cu radiaţii “X” (<fr. radiothérapie) radiumterapie s.f. – tratament cu radiaţii de radiu (<fr. radiumthérapie) rahianestezie s.f. – anestezie parţială prin injecţie în canalul rahidian (<fr. rachianesthésie) rahidian, -ă adj. – al coloanei vertebrale (<fr. rachidien) rahitism s.n. – boală (la copii) caracterizată prin…

Continuare

Dicționar medical – P

pacient, -ă s.m.f. – bolnav în tratamentul unui medic (<lat. paciens) pahipleurită s.f. – îngroşare inflamatorie a pleurei (<fr. pachypleurite) paliativ s.n. – medicament cu eficacitate de moment (<fr. palliatif) palpitaţie s.f. – bătaie înteţită, mai rapidă a inimii (<fr. palpitation) panaceu s.n. – medicament considerat remediu universal (<fr. panacée) panariţiu s.n. – infecţie în jurul unghiilor (<lat. panaricium) pancreas s.n. – glandă, între ficat şi splină, cu secreţie externă şi hormonală (<fr. pancréas) pancreatită s.f. – inflamaţie a pancreasului (<fr. pancréatite) papilă s.f. – mică proeminenţă a pielii, a…

Continuare

Dicționar medical – O

obstetrică s.f. – practica medicală a naşterilor (<fr. obstétrique) odontalgie s.f. – durere de dinţi (<fr. odontalgie) odontologie s.f. – studiul bolilor dinţilor (<fr. odontologie) oftalmie s.f. – afecţiune inflamatorie a ochiului (<fr. ophtalmie) oftalmologie s.f. – studiul fiziologiei ţi patologiei ochiului (<fr. ophtalmologie) oftalmetru s.n. – instrument pentru măsurarea razelor de curbură a corneei (<fr. ophtalmétre) oligofrenie s.f. – dezvoltare insuficientă a facultăţilor psihice (<fr. oligophrénie) ombilic s.n. – organ abdominal prin care fătul este legat de corpul mamei (<fr. ombilic) omfalectomie s.f. – ablaţiune a ombilicului (<fr. omphalectomie)…

Continuare

Dicționar medical – N

nanism s.n. – creştere insuficientă în înălţime (<fr. nanisme) nanomelie s.f. – scurtare a unuia sau mai multor membre (<fr. nanomélie) natalitate s.f. – frecvenţa naşterilor în cadrul unei populaţii, într-o perioadă dată (<fr. natalité) necroză s.f. – mortificare a celulelor şi ţesuturilor (<fr. nécrose) nefrită s.f. – inflamaţie a rinichilor (<fr. néfrite) nefropatie s.f. – boală de rinichi (<fr. néphropathie) nefrotomie s.f. – incizie a rinichiului (<fr. néphrotomie) nefroză s.f. – leziune degenerativă a rinichiului (<fr. néphrose) neoformaţie s.f. – 1. formare de ţesut nou. 2. tumoare (<fr. néoformation)…

Continuare

Dicționar medical – M

macrocefal, -ă adj. – cu capul mare (<fr. macrocéphale) maladie s.f. – boală. (<fr. maladie) maladiv, -ă adj. – bolnăvicios (<fr. maladif) malformaţie s.f. – viciu de conformaţie congenitală (<fr. malformation) malign, -ă adj. (despre boli, tumori) grav, periculos (<lat. malignus) maltază s.f. – enzimă care transformă maltoza în glucoză (<fr. maltase) mastită s.f. – inflamaţie a mamelei (<fr. mastite) mastoidă s.f. – proeminenţă a osului temporal, după ureche (<fr. mastoide) mastoidită s.f. – inflamaţie a mastoidiei (<fr. mastoidite) mecanoterapie s.f. – tratament cu ajutorul unor mijloace mecanice (<fr. mécanothérapie)…

Continuare

Dicționar medical – L

lactază s.f. – enzimă care transformă lactoza în glucoză şi galactoză (<fr. lactase) laparoscopie s.f. – examinare a cavităţii abdominale (<fr. laparoscopie) laparotomie s.f. – deschidere operatorie a abdomenului (<fr. laparotomie) laringe s.n. – partea superioară a traheii (<fr. laringe) laringită s.f. – inflamaţie a laringelui (<fr. laryngite) laringologie s.f. – studiul laringelui şi afecţiunilor lui (<fr. laryngologie) laringoscopie s.f. – examinare a laringelui (<fr. laryngoscopie) laringotomie s.f. – deschidere operatorie a laringelui (<fr. laryngotomie) leucemie s.f. – boală gravă cauzată de înmulţirea anormală a leucocitelor (<fr. leucémie) leucocită s.f.…

Continuare

Dicționar medical – IJ

iatrichimie s.f. – parte a alchimiei care se ocupă cu aplicarea chimiei în medicină (<fr. iatrochimie) idiosincrasie s.f. – sensibilitate particulară faţă de unele alimente, medicamente (<fr. idiosyncrasie) idioţie s.f. – deficienţă totală a dezvoltării mintale (<fr. idiotie) igienist, -ă s.m.f. – medic specialist în igienă (<fr. hygieniste) iliac, -ă adj. – din regiunea şoldurilor (<fr. iliaque) implant s.n. – organ, ţesut, aparat implantat (<fr. implant) implanta vt. – a introduce pe cale chirurgicală un organ, ţesut, aparat etc. (<fr. implanter) imunologie s.f. – studiul fenomenelor imunităţii (<fr. imunologie) imunopatie…

Continuare

Dicționar medical – H

halucinaţie s.f. – tulburare psihică constând în perceperea unor lucruri sau fenomene care nu există în realitate (<fr. hallucination) halucinogen, -ă adj., s.n. – (substanţă) care produce halucinaţii. (<fr. hallucinogene) haploid, -ă adj. – (despre nucleul celular) care posedă numai jumătate din numărul de cromozomi (<fr. haploide) helioterapie s.f. – tratament prin expunere la soare (<fr. héliothérapie) hemangiom s.n. – tumoare benignă a vaselor sangvine (<fr. hémangiome) hematie s.f. – globulă roşie (<fr. hématie) hematologie s.f. – studiul sângelui (<fr. hématologie) hematom s.n. – acumulare de sânge într-un ţesut (<fr. hématome)…

Continuare

Dicționar medical – G

gamaglobulină s.f. – substanţă proteică cu acţiune antimicrobiană specifică, în sângele celor imuni (<fr. gammaglobuline) gambă s.f. – parte a piciorului de la genunchi până la gleznă (<it. gamba) gamet s.m. – celulă reproducătoare (<fr. gamete) ganglion s.m. – umflătură pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv (<fr. ganglion) gastrită s.f. – inflamaţie a mucoasei stomacului (<fr. gastrite) gastroenterită s.f. – inflamaţie a mucoasei stomacului şi a celei intestinale (<fr. gastro-entérite) gastrologie s.f. – studiul stomacului (<fr. gastrologie) gastrulă s.f. – stadiu în dezvoltarea embrionului (<fr. gastrula) genă s.f.…

Continuare

Dicționar medical – F

facial, -ă adj. – al feţei (<fr. facial) fagocit s.n. – celulă care digeră bacterii şi alte corpuri străine pătrunse în organism. (<fr. phagocyte) fagocitoză s.f. – funcţia fagocitelor (<fr. phagocytose) falangă s.f. – fiecare dintre oasele care formează scheletul degetelor (<fr. phalange) febră s.f. – temperatură ridicată a corpului (<lat. febris) febrifug, -ă adj., s.n. – (medicament) care reduce febra (<fr. fébrifuge) fecundaţie s.f. – fuziune a gameţilor, din care ia naştere zigotul. (<fr. fécundation) femur s.n. – osul coapsei (<fr. fémur) fenotip s.n. – manifestare vizibilă a caracterelor…

Continuare

Dicționar medical – E

ectoderm s.n. – înveliş extern al embrionului (<fr. ectoderme) ectopie s.f. – poziţie anormală a unui organ (<fr. ectopie) eczemă s.f. – boală de piele care provoacă erupţii şi mâncărime (<fr. eczéma) edem s.n. – acumulare de lichid în ţesuturi (<fr. oedeme) electrocardiogramă s.f. – grafic reprezentând curenţii produşi de contracţiile inimii (<fr. électrocardiogramme) electroencefalogramă s.f. – reprezentarea grafică a activităţii electrice a creierului (<fr. électroencéphalogramme) electroterapie s.f. – tratament medical cu ajutorul curenţilor electrici (<fr. électrothérapie) elongaţie s.f. – întinderea terapeutică a unui ligament sau nerv (<fr. élongation) embolie s.f.…

Continuare

Dicționar medical – D

defectologie s.f. – studiu al celor cu deficienţe senzoriale şi intelectuale (<rus. defektologiia) deglutiţie s.f. – înghiţire (<fr. déglutition) dendrită s.f. – prelungire protoplasmatică a neuronului (<fr. dendride) dentină s.f. – ţesut osos care formează pulpa dintelui (<fr. dentine) dentiţie s.f. – 1 apariţia dinţilor la copii. 2 totalitatea dinţilor şi aşezarea lor (<fr. dentition) denutriţie s.f. – stare a unui ţesut sau organism în care predomină dezasimilaţia (<fr. dénutrition) deontologie s.f. – totalitatea normelor care reglementează relaţiile dintre medici şi dintre aceştia şi pacienţii lor (<fr. déontologie) depigmentaţie s.f. –…

Continuare

Dicționar medical – C

calcifia vr. – (despre ţesuturi) a se întări prin depunere de săruri de calciu (după fr. calcification) calcul s.m. – piatră la rinichi (<fr. calcul) cancer s.n. – tumoare malignă, formată prin înmulţirea dezordonată a unui ţesut organic (<fr. cancer) cancerigen, -ă adj. – care produce cancer; oncogen (<fr. cancérigene) canceriologie s.f. – oncologie (<fr. cancérologie) cangrenă s.f. – putrezire a ţesuturilor (<it. cangrena) carcinom s.n. – tumoare malignă a ţesutului epitelial (<fr. carcinome) cardie s.f. – orificiu al stomacului care comunică cu esofagul (<fr. cardia) cardiografie s.f. – înregistrare…

Continuare

Dicționar medical – B

bacteriologie s.f. – studiul bacteriilor (<fr. bactériologie) bacteriostatic, -ă adj., s.n. – (antibiotic) care împiedică dezvoltarea bacteriilor. (<fr. bactériostatique) balneologie s.f. – studiul acţiunii curative a apelor minerale sau termale şi a nămolurilor (<fr. balnéologie) balneoterapie s.f. – tratament cu ape minerale sau termale şi nămoluri (<fr. balnéothérapie) benign, -ă adj. – (despre boli) uşor vindecabil (<lat. benignus) biceps s.m. – muşchi între umăr şi cot (<fr. biceps) biopsie s.f. – examen histologic al unei porţiuni dintr-un ţesut viu (<fr. biopsie) bioritm s.n. – desfăşurarea ritmică a activităţilor vitale (<engl.…

Continuare

Dicționar medical – A

abces s.n. – acumulare de puroi într-un ţesut sau organ (<fr. abces) acromegalie s.f. – dezvoltare exagerată a extremităţilor corpului (<fr. acromégalie) acupunctură s.f. – tratament medical prin înţepături în diferite puncte ale corpului. (<fr. acupuncture) adenoid, -ă adj. – cu aspect glandular (<fr. adénoide) adenom s.n. – tumoare benignă a unei glande (<fr. adénome) adenopatie s.f. – boală a ganglionilor limfatici (<fr. adénopathie) adipsie s.f. – lipsă de sete (<fr. adipsie) adrenalină s.f. – hormon al glandelor suprarenale. (<fr. adrénaline) aerofagie s.f. – înghiţirea unei mari cantităţi de aer…

Continuare

Varicela

Este o boală infecţioasă acută, contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian şi manifestată prin erupţie polimorfă, pruriginoasă, apărută în valuri. Virusul varicelo-zosterian determină varicela ca infecţie primară şi herpes zoster ca infecţie recurentă. Cum se transmite varicela? Transmiterea este respiratorie, prin picături infectante, sau contactul direct cu leziunile. Contagiozitatea este de 1-2 zile înainte de debut şi 5-6 zile de la ultimul val eruptiv. Boala este mai frecventă la copiii între 2-14 ani, iarna şi la începutul primăverii. Care sunt semnele şi simptomele? Incubaţia variază între 10-21 de zile, în medie fiind de 14-15 zile.…

Continuare

Tusea convulsivă

Tusea convulsivă este o boală acută a căilor respiratorii, foarte contagioasă, cauzată de Bordetella pertussis, caracterizată prin accese paroxistice de tuse spastică. Boala este foarte periculoasă pentru copiii sub un an, datorită complicaţiilor respiratorii. Cum se transmite tusea convulsivă? Boala se transmite foarte uşor de la persoană la persoană, prin picături pulverizate în aer în timpul acceselor de tuse sau prin strănut. Contagiozitatea începe la 7 zile după expunere şi sfârşeşte la 3 săptămâni de la debutul tusei. Majoritatea persoanelor expuse microbului contractează boala. Care sunt semnele şi simptomele? Perioada de incubaţie este de 7-14 zile (maximum…

Continuare

Tetanos

Tetanosul este o boală infecţioasă acută, necontagioasă, cauzată de Clostridium tetani, caracterizată de contracturi musculare generalizate şi rigiditate corporală. Putem contracta tetanosul la orice vârstă. Boala este deosebit de gravă la nou-născuţi (tetanos neonatal). Cum se transmite tetanosul? Microbul este prezent în mediu, mai ales în solul contaminat cu dejecte animale. Tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. Boala apare ca urmare a infectării unei plăgi cutanate (chiar în cazul unei răni superficiale, atunci când se produce o slabă oxigenare a ţesutului respectiv) produsă de un obiect murdar (cuie, ace, foarfeci, aşchii etc.) sau prin…

Continuare

Rujeola

Rujeola este o boală virală foarte contagioasă, caracterizată prin febră mare, tuse, secreţii nazale şi oculare şi erupţie cutanată. Boala este mai gravă în cazul sugarilor şi copiilor mici, cu complicaţii pulmonare şi mortalitate destul de ridicată. Cum este transmite rujeola? Transmiterea este aerogenă (prin aer), prin picături de salivă, secreţii nazo-faringiene şi conjunctivale, care rămân în suspensie în aer, fiind contagioase până la două ore după ce subiectul contagios a părăsit încăperea sau un alt spaţiu închis. Boala este mai frecventă iarna şi primăvara. Pacientul este contagios 4 zile înainte şi după apariţia erupţiei cutanate. Care sunt…

Continuare

Rubeola

Rubeola este o boală infecţioasă acută eruptivă, în general benignă când este contractată după naştere. Dacă boala survine în primul trimestru de sarcină, infecţia fetală determină malformaţii congenitale ale fătului sau avort spontan. Cum se transmite rubeola? Rubeola este foarte contagioasă. Transmiterea este strict interumană şi se face pe cale aeriană prin picături de secreţii noazo-faringiene, cazurile subclinice contribuind la răspândirea virusului. Boala este mai frecventă la sfârşitul iernii şi primăvara. Contagiozitatea este de 7 zile înainte şi 5-7 zile după apariţia erupţiei cutanate. Copiii cu rubeolă congenitală pot transmite virusul timp de 1 an sau chiar mai…

Continuare

Poliomielita

Poliomielita este cauzată de un virus, care poate determina paralizii grave, uneori ireversibile, fiind o boală invalidantă. Afectează mai ales copiii. Cum se transmite poliomielita? Transmiterea este fecal-orală, prin ingerarea alimentelor sau a apei contaminate cu materii fecale (în care virusul e prezent timp îndelungat), sau aeriană, prin picături (virusul fiind prezent în secreţiile nazofaringiene). Riscul transmiterii virusului este foarte mare pe durata celor 7-10 zile care preced şi care urmează apariţiei primelor simptome de boală. Infectaţii inaparent şi purtătorii sănătoşi de virus pot de asemenea să transmită boala. Care sunt semnele şi simptomele? Persoana infectată nu…

Continuare

Oreionul

Este o boală infecţioasă acută, contagioasă, produsă de un virus care determină inflamarea glandelor salivare. Cea mai frecventă localizare este la nivelul parotidelor. Cum se transmite oreionul? Transmiterea este respiratorie, prin picături de secreţii respiratorii, rar prin contactul cu obiecte (jucării, veselă) contaminate cu salivă. Contagiozitatea este de 3 zile înainte şi 4 zile după debutul bolii. Boala este mai frecventă la copiii între 5-14 ani, iarna şi primăvara. Care sunt semnele şi simptomele? Incubaţia este de 14-18 zile. Simptomele iniţiale includ durerea de gât sau urechi, pierderea poftei de mâncare, oboseală, cefalee, febră moderată. În formele…

Continuare

Infecțiile cu pneumococ

Pneumococul (Streptococcus pneumoniae) este principalul agent atogen al infecţiilor pneumococice invazive şi non-invazive la copii. Infecţiile pneumococice invazive includ pneumonia, meningita şi bacteriemia; manifestările non-invazive includ otita medie, sinuzita, bronşita. Cum se transmit infecţiile cu pneumococ? Transmiterea se realizează pe cale aeriană, directă (prin strănut, tuse, contact cu un purtător asimptomatic), sau indirect prin praf contaminat. Purtătorii nazofaringieni de pneumococ contribuie la răspândirea infecţiei (mai ales în instituţiile de îngrijire şi în alte spaţii comune), având un rol important în transmiterea tuplinilor rezistente la antibiotice. Factori de risc: splenectomia sau disfuncţii grave ale splinei, boli cronice, imunodeficienţă sau imunosupresie…

Continuare

Hepatita virală B

Hepatita virală B este o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatitic B, care poate determina grave probleme de sănătate pe termen lung. Cum se transmite hepatita virală B? Virusul hepatitic B se transmite de la o persoană infectată prin sânge şi produse din sânge, salivă, spermă, secreţii vaginale, lichid amniotic, alte fluide corporale. Există mai multe moduri de transmitere: verticală sau perinatală, de la mama infectată la copil, în timpul sarcinii sau naşterii; orizontală, prin contact apropiat intrafamilial cu un purtător de virus (de exemplu, prin utilizarea aceleiaşi periuţe de dinţi, aparat de ras, veselă); sexuală; parenterală,…

Continuare

Hepatita virală A

Hepatita virală A este o boală infecto-contagioasă acută, produsă de virusul hepatitic A. Cum se transmite hepatita virală A? Sursa de infecţie o reprezintă bolnavii şi infectaţii inaparent (mai frecvent copii). Transmiterea este fecal-orală: prin contaminare directă (de la persoană la persoană) – mai frecventă în colectivităţi; prin contaminarea indirectă (alimente, apă contaminate) – mai frecventă în epidemii. Boala se poate transmite rar prin sânge sau contact sexual. Perioada de contagioziatea este de 2 săptămâni înainte şi 1 săptămână după debutul bolii. Care sunt semnele şi simptomele? Incubaţia durează 15-50 de zile, fiind în medie 28 de…

Continuare

Difteria

Difterie este o boală bacteriană ale cărei simptome clinice sunt legate de producerea unei toxine de către Corynebacterium diphtheriae. În forma respiratorie, funcţie de localizarea infecţiei, difteria afectează amigdalele, faringele, laringele şi nasul; la tropice, forma cutanată cauzează ulceraţii ale pielii. Difteria afectează toate grupele de vârsta, dar în special copiii sub 15 ani nevaccinaţi. Boala apare mai ales în timpul iernii şi în zonele temperate. Difteria se transmite pe cale respiratorie (prin tuse, strănut) şi prin contactul apropiat. Bolnavul este contagios timp de 6 săptămâni, în absenţa tratamentului. În timpul izbucnirilor epidemice copiii purtători de germeni, care nu…

Continuare

Negii

Acestia sunt tumori benigne ale pielii, care au drept etiologie o infectie virotica. Ei pot aparea pe orice parte a corpului. Infectia se poate face prin contact direct. Formele rugoase alcatuiesc negii spinosi care cresc mai ales pe maini si pe talpa piciorului – de aceea se mai numesc si plantare Masuri profilactice si de tratament Se freaca negii cu sucul laptos de papadie, cu suc de galbenele, rostopasca sau catei de usturoi. Se mai poate folosi un macerat in otet de petale de galbenele, timp de 7 zile. Se…

Continuare

Hreanul

Se foloseste cu bune rezultate in tratamentul unor boli astfel: – 250 g de hrean ras, 5 g scortisoara, amestecate intr-o jumatate litru de vin, trateaza scrofuloza. Amestecul se fierbe, apoi se lasa sa se limpezeasca, dupa care se stoarce si se amesteca cu 500 g sirop de zahar. Se iau doua lingurite pe zi, intre mese; – Extern: hreanul ras se amesteca cu putina faina, iar aluatul se pune intre doua carpe subtiri, se aplica pe locul dureros si se tine timp de 10-15 minute. – Zeama de frunze…

Continuare

Împachetările cu cartofi

Cartofii sunt folositi pentru vindecarea inflamatiilor si alinarea durerilor. Impachetarile cu cartofi au fost, de-a lungul timpului, un remediu popular pentru alinarea tuturor durerilor musculare si ale oaselor. Cartofii retin caldura pentru o lunga perioada de timp, permitandu-i acesteia sa penetreze adanc in tesuturi. Pentru a realiza aceste impachetari, fierbeti o jumatate de kilogram de cartofi in coaja pana se inmoaie. Pasati-i si intindeti-i pe o panza. Aplicati apoi acest bandaj pe zona afectata si infasurati totul cu o patura de lana. Schimbati bandajul numai dupa ce s-a racit complet.…

Continuare

Sfaturi pentru femeile însărcinate care suferă de greață

1. Linistiti-va stomacul cu ajutorul mentei. Adaugati una sau doua picaturi de ulei de menta in limonada sau alt suc sau beti ceai de menta. Acesta se prepara foarte usor din cateva frunze de menta uscata adaugate la o cana de apa fierbinte. Se lasa cateva minute, dupa care se indulceste si se consuma. 2. Mancati citrice! Desi unii specialisti afirma ca acidul citric nu face bine, de multe ori, in astfel de cazuri, femeile insarcinate constata o alinare a suferintelor lor. 3. Atentie la pozitia capului. Nu mancati sau…

Continuare

7 semne ale unei afectiuni ascunse pe care nu trebuie să le ignori

Durerea, de orice fel si in orice loc al organismului ar aparea, este un semnal de alarma. Dincolo de semnificatia sa locala, trebuie sa privim lucrurile intr-o perspectiva mai larga. Acesta este motivul pentru care durerea nu trebuie ignorata! 1. Dureri puternice de cap De obicei, durerile de cap inseamna doar o migrena. Daca observi insa ca nu ai si alte simptome care sa indice ca ar fi vorba de o migrena, cum ar fi o sensibilitate la lumina, o durere de cap foarte puternica si aparuta brusc, poate fi…

Continuare

Simptomele hipertiroidismului

Sunt multe simptome asociate cu hipertiroidismul. Cateva din cele mai uzuale sunt listate mai jos. La fiecare pacient in parte unele simptome sunt mai accentuate decat altele: • Lipsa de energie, pacientii se simt extenuati • Nervozitate, anxietate, iritabilitate • Intoleranta la caldura. Transpiratie • Tremur fin al extremitatilor • Pofta de mancare foarte buna. • Pierdere in greutate; Cateodata insa se poate obtine o marire a masei corporale din cauza poftei de mancare foarte buna • Palpitatii • Diaree • Stare de slabiciune generala • Modificari ale pielii, mai…

Continuare

Simptomele hipotiroidismului

In cazul unui hipotiroidism usor, pacientii nu au simptome evidente si astfel pot sa nu-si dea seama de afectiunea de care sufera. Totusi, lasat netratat hipotiroidismul usor poate evolua in forme mai grave unde semnele devin clare. Simptomele Hipotiroidismului: • Oboseala • Voce ingrosata, ragusita • Depresie • Dificultate la inghitit • Tulburari de atentie, de memorie, de concentrare • Vorbire mai lenta (bradilalie) • Gandire greoaie (bradipsihie) • Intoleranta la frig (frilozitate) • Tulburari de apetit (apetit scazut) • Crestere in greutate • Tulburari de tranzit de tip constipatie…

Continuare

Simptomele strabismului

Copiii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla obervare a pozitiei globilor oculari. Cele mai frecvente semne vizibile sunt : – globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp; – globii oculari nu se misca coordonat (directia care afecteaza cel mai mult miscarile oculare depinde de tipul de strabism prezent la persoana respectiva); – privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare; – inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un obiect ; – impiedicarea persoanei de obiectele care-i stau in…

Continuare

Simptome ale afecțiunilor pulmonare

Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt: dispneea, durerea toracica, tusea, expectoratia, hemoptizia, sughitul si tulburarea vocii. 1. Dispneea este dificultatea de a respira. Se defineste ca perceperea constienta a unei dificultati sau a unei jene in respiratie si este descrisa de bolnavi ca “respiratie grea”, “sete de aer”, “lipsa de aer”, “naduf”. Dupa circumstantele de aparitie se deosebesc : – dispneea permanenta (insuficienta cardiaca avansata, pneumotorax); – dispneea de efort (insuficienta cardiaca); – dispneea de decubit (bolnavul nu poate sta culcat); – dispneea paroxistica intalnita in astmul bronsic.…

Continuare

Zincul și efectele sale

Cu totii avem lipsa de Zinc in organism, insa lipsa lui nu este resimtita puternic ca si la Calciu, deoarece este un microelement ce se afla in cantitate foarte mica in organism, fiind distribuit din varful unghiilor pana in varful firelor de par, spre deosebire de Calciu, care este un macroelement si a carui lipsa o resimtim puternic si imediat. Lipsa zincului genereaza nenumarate boli. Zincul are o activitate vasta si extrem de importanta in organismul nostru: 1. Participand la sinteza si metabolismul enzimelor, multiplica numarul lor in organism. Zincul…

Continuare

Insolația

Insolaţia reprezintă consecinţa expunerii îndelungate a extremităţii cefalice descoperite la acţiunea directă a razelor solare. Circumstanţele mai frecvente de producere ale insolaţiei sunt reprezentate de: expunerile prelungite şi inadecvate la radiaţiile solara pe plajele marine, deplasările cu extremitatea cefalică neprotejată pe drumurile însorite de câmpie, în timpul ascensiunilor montane etc. În condiţiile unor temperaturi crescute, organismul reacţionează prin intrarea în acţiune a mecanismelor fiziologice de scădere a temperaturii (termoliză – perspiraţie, iradiere, conducţie şi convecţie). Peste temperatura de 370C, acţiunea acestor mecanisme devine ineficientă şi intră în acţiune sudoraţia. Realizarea…

Continuare

Simptome ale hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială e un sindrom caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi a celei diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S. se consideră valori normale pentru presiunea maximă 140 -160 mm Hg, interpretate în raport cu vârsta, sexul şi greutatea, iar pentru minimă 90 – 95 mm Hg. Exceptând cazurile cu evoluţie asimptomatică, acuzele bolnavilor hipertensivi constau din: 1. cefalee occipitală (fronto-parietală): – proporţională cu valori tensionale; – cu caracter pulsatil; – cu caracter matinal; – cedează peste zi sau la antinevralgice; – însoţită sau precedată de tulburări vizuale sau digestive; – bolnavii…

Continuare

Cauze ale hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială e un sindrom caracterizat prin creşterea presiunii sistolice şi a celei diastolice peste valorile normale. Dupa O.M.S. se consideră valori normale pentru presiunea maximă 140 -160 mm Hg, interpretate în raport cu vârsta, sexul şi greutatea, iar pentru minimă 90 – 95 mm Hg. Cauze ale hipertensiunii arteriale: 1) Ereditatea – afecţiunea se întâlneşte în proporţie de 20 – 80% în antecedentele familiale ale bolnavilor; – factorul genetic explică existenţa familiilor de hipertensivi; la rudele de gradul I se consideră că atunci când: ▪ unul din părinţi este…

Continuare

Regulile alimentației sănătoase

Alimentatia normala inseamna respectarea regulilor de igiena stabilite stiintific prin care se asigura calitatea si cantitatea alimentelor pentru a putea trai sanatosi si a munci eficient. 1. Alimentatia trebuie sa fie corespunzatoare calitativ, adica sa cuprinda substantele nutritive necesare cresterii, dezvoltarii si desfasurarii activitatii omului (proteine, glucide, lipide, apa, saruri minerale si vitamine) in anumite perioade de varsta si conditii de viata. 2. Alimentele trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ, adica sa se asigure cantitatile de substanta cerute pentru a acoperi cheltuielile energetice ale organismului si pentru construirea…

Continuare

Niveluri normale ale tensiunii arteriale

Nivelul tensiunii arteriale variază în raport cu sexul, vârsta, precum şi orarul activităţii fiziologice în cursul zilei. Astfel: – în primii ani ai vieţii, TA minimă variază între 50 – 60 mm Hg, iar TA maximă variază între 75 – 90 mm Hg; – în copilărie, TA minimă variază între 60 – 65 mm Hg, iar TA maximă variază între 90 – 110 mm Hg; – la pubertate, TA minimă variază între 65 – 75 mm Hg, iar TA maximă variază între 100 – 120 mm Hg; – la adulţi, TA minimă variază între…

Continuare

Luarea pulsului

Pulsul poate fi luat pe orice arteră acesibilă palpaţiei, care poate fi comprimată pe un plan osos: radială, superficială, carotidă, humerală, femurală, pedioasă etc. În practica curentă, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv, în limbajul cotidian, prin puls se înţelege pulsul arterei radiale. La luarea pulsului bolnavul trebuie să fie în repaus fizic cel puţin 5–10 minute înainte de numărătoare, întrucât un efort sau o emoţie oarecare, în timpul sau înaintea luării pulsului, ar putea modifica valorile reale. Braţul bolnavului trebuie să fie sprijinit, pentru ca…

Continuare

Șocul

Este un sindrom clinic cu etiologie variată, caracterizat printr-o insuficienţă circulatorie acută, având ca expresie clinică prăbuşirea tensiuni arteriale. Şocul trebuie deosebit de colaps, primul fiind o manifestare hemodinamică şi metabolică, o perturbare gravă şi durabilă, iar ultimul o manifestare exclusiv hemodinamică, scăderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie. Cu alte cuvinte colapsul este răsunetul hemodinamic al şocului. Şocul poate fi, în fucţie de etiopatogenie, de mai multe feluri şi anume: – şocul hipovolemic datorită pierderii masive de sânge; – şocul septic datorat diferitelor infecţii; – şocul hipoxic care este produs…

Continuare

Simptome ale hipotensiunii arteriale

Hipotensiunea arterială este un sindrom clinic caracterizat prin scăderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi sub 65 mm Hg pentru cea diastolică Simptome: – oboseală; – fatigabilitate marcată; – randament psihic și fizic scăzut; – insomnii; – irascibilitate; – lipotimii și sincope; – amețeli; – tulburări de vedere; – vertij; – zgomote în urechi; – acrocianoză; – tegumente roze cu pete violacee; – transpirații; – stare generală alterată; – scurte absențe; – voce slabă; – tegumente palide; – impotență sexuală; – dismenoree; – hipotonie fizică și…

Continuare

Cauze ale hipotensiunii arteriale

1. Boli cardiovasculare: – Infart miocardic; – Miocardita acută; – Pericardită exudativă şi constructivă; – Valvulopatia (stenoză mitrală şi aortică); – Insuficienţă cardiacă cu debit scăzut; – Varice voluminoase; – Embolie plumonară masivă; – Disecţie de aortă. 2. Boli endocrine: – Insuficienţă hipofizară anterioară (sindrom SIMMONDS); – Insuficienţă tiroidinală (Mixedem); – Insuficienţă corticosuprarenală (boala ADDISON); – Insuficienţă gonadică (Climaterium). 3. Boli neurologice: – Scleroza multiplă; – Siringo-Mielie; – Miopatii; – Neuropatii metabolice (diabet zaharat, anemia pemiciosă, caşexie); – Boli idiopatice (sindromul SHY – BROJER) 4. Infectii: – Stări postinfecţioase (septicemii diverse). 5.…

Continuare

Semne ale hipoglicemiei

1. semne indirecte(martori ai reactiei catecolinergice): – transpiratii profuze reci; – paloare; – palpitatii; – tulburari de ritm; – uneori angina. 2. semne digestive: – foame imperioasa; – greturi, vomismente sau diaree. 3. semne neuropsihice (in raport cu deficitul cerebral de glucoza, singurul aliment al celulelor cerebrale): – astenie; – scaderea concentrarii intelectuale; – cefalee; – crampe; – scaderea acuitatii vizuale; – confuzie /dezorientare/amnezie; – agitatie psihomotorie; – acte delictuale. 4. coma hipoglicemica – este accidentul cel mai clasic si cel mai grav; – apare fara prodrom, in mod brutal si…

Continuare

Stadiile hipertensiunii arteriale

Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza ascendenţei ereditare hipertensive, apariţia unor puseuri tensionale trecătoare şi a unor teste care stabilesc creşterea normală a tensiunii arteriale, comparativ cu normalul. Cel mai cunoscut e testul presor la rece, care e pozitiv când, introducând mâna în apă la 40 C, valorile tensiunii arteriale cresc cu 40 mm/Hg. Stadiul de hipertensiune intermitentă – caracterizat prin perioade de hipertensiune, fără alte semne clinice, alternând cu perioade normale. Stadiul de hipertensiune permanentă: în peste 90% din cazuri, hipertensiunea arterială e depistată în acest stadiu. După…

Continuare

Cauzele hipertensiunii la copii

Cauzele principale de hipertensiune arteriala la copil: – renale: stenoza sau tromboza arterelor renale, malformatiile sistemului urinar, insuficienta renala, tumorile renale. – cardiovasculare: coarctatia de aorta. – pulmonare: displazia bronhopulmonara, pneumotoraxul. – medicamentoase: corticosteroizi, mineralocorticoizi, mama dependenta de narcotice. – endocrinometabolice: hipercalciemia, hiperplazia adrenala înnascuta, sindromul Turner. – defectele peretelui abdominal.

Continuare

Recomandări generale pentru dieta grupei B

– Grupa sanguina B se aseamana in multe privinte cu grupa sanguina O. Oamenii care au grupa B sunt in general rezistenti si ageri, capabili sa reziste la multe dintre cele mai severe boli caracteristice epocii moderne cum ar fi cardiopatiile si cancerul. Chiar si atunci cand contracteaza aceste boli ei le vor supravietui aproape sigur. – Persoanele cu grupa B sunt predispuse mai degraba la tulburari rare cum ar fi: scleroza multipla, sindromul de oboseala cronica. – B vine de la balanta. Dieta grupei B este echilibrata si complexa…

Continuare

Recomandări generale pentru dieta grupei AB

– Grupa sanguina AB are mai putin de 1000 de ani vechime, este foarte rara (2-5% din populatie) si complexa din punct de vedere biologic, reprezentand o fuziune a caracteristicilor grupelor A si B. – Organismul celor cu grupa AB nu produce suficient acid gastric pentru a digera cantitati mari de proteine animale. Solutia rezida in dimensionarea si frecventa ratiilor. – Se recomanda reducerea cantitatii de carne de pui si a carnii de vita. Este preferabil sa consumi carne de miel, curcan, oaie, iepure. Este bine sa eviti produsele din…

Continuare

Recomandări generale pentru dieta grupei A

– Persoanele cu grupa A au un sistem imunitar foarte sensibil si trebuie sa elimine alimentele suprapreparate si rafinate specifice epocii moderne si sa consume alimente cat mai naturale (proaspete, ecologice). – Urmand dieta grupei A, creste imunitatea si pot fi evitati factorii de risc care genereaza anumite boli specifice acestei grupe: bolile cardiace si diabetul. – Alimentatia vegetariana este cea mai benefica pentru grupa A. Se recomanda proteinele vegetale. Sistemul digestiv al celor care au grupa A prelucreaza mai greu carnea rosie si grasimile animale. Prezenta in cantitate redusa…

Continuare

Recomandări generale pentru dieta grupei 0

– Se recomanda alimentatie bazata pe proteine: carne slaba de peste, pui, vita, cat mai proaspata, fara adaos de conservanti si alti aditivi. Se vor evita mezelurile preparate industrial. – Foarte benefice sunt alimentele marine (surse de iod, regleaza functia tiroidiana) care trebuie sa reprezinte o componenta majora a dietei grupei 0. – Persoanele cu grupa 0 trebuie sa reduca produsele lactate in special laptele dulce (intoleranta la lactoza). Deoarece calciul este foarte necesar, se recomanda suplimenti alimentari de calciu (mai ales pentru femei). Alternative excelente sunt: branza de soia,…

Continuare

Dieta ulcerului cronic

Alimentele permise sunt urmatoarele: – lapte dulce (simplu sau indulcit) asociat sau nu cu ceai; – fainoase – fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete; – crema de lapte, branzeturi proaspete de vaci, urda, cas; – unt proaspat si nesarat, oua fierte moi sau ochiuri in apa; – lapte de pasare, supe mucilaginoase preparate din lapte, fainoase si putin unt, supa-crema de cartofi; – carne de pasare, vaca, vitel, fiarta bine sau coapta inabusit la cuptor; – carne de peste slab – salau, stiuca, lin, mreana, pastrav, calcan; –…

Continuare

Salvie

Salvie (Salvia officinalis) Cateva denumiri ale Salviei officinalis: Calvie, jale, jales, jales-bun, jales-de-gradina, salvie, salvie-de-gradina, salet, salvir, serlai. Salvia, cunoscuta ca o planta din familia labiatelor, provine din Europa de sud si se cultiva la noi in gradini. Planta atinge o inaltime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci in cerc, in jurul unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-lanoase sclipesc argintiu si emana un parfum usor amar, aromatic. Salvia-de-gradina trebuie sa alba partea ei de gradina intr-un loc ferit, insorit. O alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta…

Continuare

Rostopasca

Rostopasca (Chelidonium majus) Alte denumiri sunt: ai-de-padure, buruiana-de-cele-sfinte, buruiana-de-pecingine, buruiene-sfinte, calce-mare, crucea-voinicului, galbinele, iarba-de-negi, iarba-randunicii, laptiuga, negelarita, oiasca, paparuna, salatea, scanteita, tatarcele. Daca ne gandim la faptul ca rostopasca se intalneste adesea in vechile carti despre plante medicinale sub numele de ,,buruiana-de- cele-sfinte” sau ,,buruiene-sfinte”, ne putem imagina de ce prestigiu se bucura odinioara in popor aceasta planta medicinala considerata astazi adesea drept o buruiana otravitoare. Rostopasca se dezvolta ramificat, atingand o inaltime intre 30-80 centimetri. Ea infloreste, incepand din luna mai, pe tot parcursul verii si pana in toamna.…

Continuare

Leurda

Leurda (Allium ursinum) Fiecare primavara aduce sperante in soare si caldura. Ne simtim iarasi veseli si plini de avant, ne bucuram de prima inverzire a naturii si de voiosia lumii pasarilor cu intreaga fiinta, ca de un autentic dar de la Creator. In fata acestei noi splendori verzi, ar trebui sa pasim spre o noua cura de primavara, o curatire si depuratie a organismului care duc la improspatare si inviorare igienica demne de luat in seama. Mai ales leurda, numita si ai-ciorasc, ai-de-padure, ai-salbatic, aiuti, aliu, aliu-de-iunie, leoarda sau leorda,…

Continuare

Vâscul

Vâscul (Viscum album) Cine nu cunoaste acea planta care traieste ca semiparazit pe foioase si conifere, fixata cu ajutorul radacinilor sale sugatoare si imprastiate si pe care n-o mai putem indeparta din viata noastra gratie puterii sale tamaduitoare? Ea creste sferic pe ramurile plantei-gazda. Frunzele vesnic verzi sunt pieloase. Fructele, in forma unor bobite, sunt albicioase, putin sticloase, in interior vascoase si lipicioase. Pasarile raspandesc samanta cleioasa, frecand-o cu ciocul de crengi sau eliminand-o nedigerata in excremente. Numai asa este posibila inmultirea plantei, caci s-a dovedit ca samanta ei nu…

Continuare

Filimica

Filimica (Calendula officinalis) Filimica ocupa un loc de seama printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, cum ar fi: boance, calce, caldarusa, coconite, fetisca, floare-galbena, galbenioare, nacotele, ochi-galbeni, rosioara, rujinica, salomie, stincuta, tataisi, vizdoage. Filimica este dintre acele plante care intervin, oferindu-si ajutorul, in cancer si ulcere canceroase. Se gaseste in unele gradini la tara, uneori creste salbatic si pe grohotisuri de panta. Filimica ajunge la o inaltime de 30-60 centimetri, capitulele ei florale stralucesc in nuante de la galben pana la portocaliu-galbui, iar tulpina si frunzele sunt zemoase…

Continuare

Ventrilica

Ventrilica (Veronica officinalis) Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, stratoricai, soparlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si in liziere. Are o tulpina paroasa, care se taraste pe pamant, frunze mici, zimtate, cu un luciu argintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pana la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pana in august. Se colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sunt…

Continuare

Drăgaica – Sânzienele

Dragaica, Sanzienele (Galium) Exista mai multe soiuri de Galium: lipicioasa (Galium aparine), numita si asprisoara, cornatei, iarba-lipitoare, turtita, este raspandita pe ogoare, campii si de-a lungul gardurilor, fiind de aceea combatuta de tarani cu ierbicide. Atinge o inaltime de 60-160 centimetri, are radacina frunzelor verticilata (asezata in jurul unei axe in acelasi nivel) si umbele alb-verzui pedunculate. Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta este o „cataratoare”, fiind numita de aceea „lipicioasa” sau „iarba-lipitoare”. Dragaica (Galium verum), numita si floarea-lui-Sf.Ion, inchegatoare, sanziene, sanziene- galbene, smantanica, prefera inaltimile, se tine drept,…

Continuare

Urzica moartă galbenă

Urzica moartă galbenă (Lamium galeobdolon) Aceasta planta poarta si numele de galbinita, sugel-galben, urzica-galbena, urzica-moarta, zabrea. Ea creste in paduri umede si santuri, sub tufisuri, langa garduri si garduri vii, printre daramaturi, pe locuri umede, umbroase si pretutindeni unde se intalneste si urzica. Infloreste in lunile aprilie si mai, iar in zonele muntoase chiar si mai tarziu. Rizomul vivace (care traieste mai mult de un an) formeaza tulpini verticale, inalte de pana la 50 centimetri, frunzele sunt dispuse incrucisat in serii la niveluri diferite, avand forma unui ou si sunt…

Continuare

Podbalul

Podbal (Tussilago farfara) Denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-rau, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunga, podbeal, rotungioare. Atunci cand campiile si povarnisurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavara, iar ochiul de-abia daca recunoaste cate o umflatura foarte timida de matisor de salcie, podbalul este primul care-si scoate la lumina la inceputul primaverii potirele galbene. Pe soluri umede, povarnisuri plesuve, cariere de pietris, pamant intelenit, ogoare paraginite si grohotisuri de panta se gasesc perne intregi de flori de podbal, care apar din pamant cu mult inaintea frunzelor. La…

Continuare

Crețișoara

Cretisoara (Alchemilla vulgaris) Cunoscuta in limbajul popular si ca brumarie, cretarel, faina-de-in, palasca, pleasca, raturjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, cretisoara creste mai ales la margini de paduri si drumuri, povarnisuri si campii umede din zone mai inalte si muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inalta si flori galben-verzui fara stralucire, ce pot fi vazute din aprilie pana in iunie si chiar mai tarziu. Frunzele crestisoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata se vede in mijlocul lor o picatura de roua, stralucind o…

Continuare

Urzica

URZICA (Urtica dioica) Un medic a aratat odata intr-un discurs la radio ca urzica – numita si urzica-creata, urzica- mare sau urzica-de-padure – este una dintre cele mai bune plante de leac pe care le avem. Deci daca oamenii ar sti ce efect tamaduitor are, n-ar mai cultiva decat urzici. Din pacate sunt foarte putini cei care cunosc acest lucru. Urzica este curativa incepand de la radacina, continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile. Eczemele, avand de cele mai multe ori o cauza interna, trebuie tratate din interior cu…

Continuare

Pedicuța

Pedicuța (Lycopodium clavatum) Pedicuta este numita in limbajul popular bradisor, branca-ursului, bunceag, chindicuta, coada-alor-de-vant, cornatel, cornisor, crucea-pamantului, netota, piciorul-lupului, praful-strigoilor, talpa-ursului. Aceasta planta, asemanatoare muschiului si vesnic verde, se taraste pe solul padurii cu niste vrejuri lungi de 1-2 metri, avand radacini micute, fine si subtiri. Din vrejuri cresc niste tulpinite lungi de 7-10 centimetri, moi la pipait si ramificate, care seamana cu iarba-neagra, dar au frunzele mai moi si mai dese. Cand planta are patru ani, formeaza vara pistiluri galbui care contin polen, numit si faina-vrajitoarei. Aceasta faina se…

Continuare

Coada șoricelului

Coada Soricelului (Achillea millefolium) Alte denumri: alunele, braditel, ciuresica, crestatea, crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba- stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina. Coada-soricelului este o planta medicinala careia nu putem sa nu-i rezervam un loc in viata noastra. Desi ea constituie sprijinul nostru de baza in unele maladii grave, este considerata in primul rand o planta de leac pentru femei. Ca este vorba despre o fata tanara care are tendinte spre un ciclu neregulat sau de femeie mai in varsta aflata in plina menopauza, pentru oricare, fie tanara, fie batrana, este important sa bea…

Continuare

Turița mare

Turița mare (Agrimonia eupatoria) Poarta si denumirile: asprisoara, boitoreana, buruiana-de-friguri, canipoala, coada-racului, cornatel, dumbravnica, lipici, matcuta, scaisor, turita. Prin turita-mare avem la dispozitie o planta medicinala magnifică, numita in germana ,,regele tuturor plantelor”. Ea creste in locuri insorite, uscate, pe margini de drumuri, campuri si paduri, pe povarnisuri, dealuri si pante, in luminisuri si printre ruine. Florile mici, galbene alcatuiesc, ca si la lumanarica, o inflorescenta in forma de ciorchine lung. Intreaga planta este acoperita cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de 10 centimetri si sunt penate.…

Continuare

Pătlagina îngustă

Patlagina-ingusta (Plantago lanceolata) Patlagina este regele drumurilor si a crescut inca din timpurile stravechi spre binele si binecuvantarea omenirii. Este intalnita si sub denumirea de iarba-taieturii, limba-oii, limba-baltilor, limba-broastei. Ruda sa, patlagina sau patlagina lata (Plantago major) – care mai este cunoscuta si ca iarba-grasa-de-gradina, iarba-bubei, iarba-mare, limba-boului, limba-oii, mama-padurii, placintica-vacii – nu-i este cu nimic mai prejos si se foloseste exact la fel. Ambele cresc pe toate campiile, marginile de drumuri de tara, pasunile, povarnisurile, lizierele, in santuri si pe terenurile umede necultivate, fiind practic raspandite in intreaga lume.…

Continuare

Coada calului

Coada-Calului (Equisetum arvense) Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, bradisor, coada-iepei, coada-manzului, nodatica, opinci, parul-porcului, siruslita. Primavara timpuriu, din rizomul care creste adanc, ies mai intai tulpinile fructului, colorate maroniu, roditoare si purtatoare de spori. Abia mai tarziu apar frunzele verzi si inalte de pana la 40 de centimetri, care se aseamana cu niste braduti cu forma regulata. Coada- calului se gaseste pe campuri, terasamente de cale ferata si povarnisuri. Acea varietate care creste pe pamant argilos este cea mai tamaduitoare. Contine, in functie de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care produce…

Continuare

Traista ciobanului

Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) Aceasta planta medicinala foarte valoroasa, care se intalneste peste tot pe drumuri, campii, pamanturi intelenite, ogoare paraginite, santuri, povarnisuri, campuri si gradini de zarzavaturi, este considerata in general o buruiana incomoda. De-abia se aduna undeva o movila de pamant – mai ales and se construiesc case – si imediat apare, aproape peste noapte, traista- ciobanului. In limbajul popular i se mai zice si arior, buruiana-de-friguri, coada-pisicii, pasatel, pascuta, pastele-cailor, punga-babei, punga-popii, pungulita, rapan, straita-popii sau tasculita. Frunzele zimtate neregulat formeaza – asemanator papadiei – o rozeta.…

Continuare

Păpădia

Papadia (Taraxacum officinale)  Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori- galbene, laptuca, lilicea, papa-gainii, pui-de-gasca. Aceasta planta, vazuta pe pajisti si toate intinderile de iarba si considerata de multi o buruiana suparatoare, reprezinta pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valorasa. Infloreste in aprilie-mai pe toate pasunile, lizierele, campiile si orice suprafata cu iarba – un covor floral galben care ne entuziasmeaza an de an. Planta evita locurile foate umede. Are doua proprietati remarcabile: Ajuta in bolile biliare si in cele hepatice. Inainte…

Continuare

Ciubotica cucului

Ciubotica – Cucului (Primula officinalis – P. veris) Florile galben – aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspandesc o mireasma placuta si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica din centrul unei rozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tata-caprei, tata-oii, urechita-ursului. Ea creste cu precadere pe campiile din zonele deluroase si pre-alpine. Foarte raspandita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici, agrisel sau tata-vacii, creste pe mai toate campiile, la margini…

Continuare

Tătăneasa

Tătăneasa (Symphytum officinale) Este denumita in limbajul popular si barba-tatei, boracioc, iarba-intaritoare, iarba-lui-Tatin, gavat, iarba-tatii, iarba-neagra, lutatina, nadai, plosnitoasa, radacina-neagra, tacin, tatana, zlac, iar in engleza comfrey. Aceasta planta de leac este una dintre cele mai bune si indispensabile pe care ni le pune natura la dispozitie. Creste pe campii unde este umezeala, la margini de camp, in santuri umede si de-a lungul apelor. O putem gasi si pe langa garduri si pe grohotisuri de panta, inflorind pe tot parcursul verii. Frunzele sunt aspre si foarte ascutite la varf. Radacina…

Continuare

Obligeana

Obligeana (Acorus calamus) Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calamena, cin-de-apa, paparotnec, paura-rosie, speribana, speteaza, tartarachi, trestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este raspandita mai ales pe langa balti, lacuri mocirle si pe malul apelor linistite. Din malul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pana la inaltime de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistil conic, in nuante de la verzuliu la maro galbui. Radacina este groasa cat degetul, creste pana la o lungime de 1 metru si…

Continuare

Cimbrul

Cimbrul (Thymus serpullum) Numit si buruiana-de-balsam, cimbrusor, cimbru-de-camp, cimbru-salbatic, iarba-cucului, lamaita, sarpun, tamaita, timian, cimbrul creste pe pasuni insorite, pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. Are nevoie de mult caldura si mult soare; de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special. In arsita soarelui amiezei, din pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte si albine. Au o mireasma cu totul aparte. Cimbrul a venit la noi in secolul…

Continuare

Sunătoarea

Sunătoarea (Hypericum perforatum) Aceasta planta care infloreste la margine de drumuri si paduri, pe dealuri si campii, din iulie pana in septembrie, se mai nurneste in limbaj popular si buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamant, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sunaica, sovarvarita. Planta atinge o inaltime de 25-60 centimetri, are o tulpina lunga si ramificata si infloreste in culori galben-aurii. Pentru a o recunoaste sigur, zdrobiti o floare complet deschisa, va curge astfel din ea o seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a se pregati din ea ceai si…

Continuare

Nucul

Nucul (Juglans regia) Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv, infloreste in luna mai inca dinaintea formarii si aparitiei frunzelor. Frunzele proaspete se aduna in iunie, nucile verzi in mijlocul lui iunie, atata timp cat mai pot fi intepate usor, cojile verzi de nuca putin inainte de a se coace se de a deveni maro, iar fructele coapte in septembrie. Ceaiul de frunze de nuc este un mijloc eficace in tulburarile digestive, deci in constipatie si in curatirea sangelui. De asemenea, el se intrebuinteaza cu bune rezultate in tratamentul…

Continuare

Nalba

Nalba (Malva vulgaris,neglecta) Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) – numit si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele – creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo a fost odata o casa, o ferma sau o curte. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica. Aceste plante, ca si alte…

Continuare

Splinuța

Splinuța (Solidago virga-aurea) Este numita in limbaj popular si floare-boiereasca, floare-buiaca, manunchi, smeoaica, splinarita, varga-de-aur. Aceasta planta medicinala se gaseste la margini de paduri, in santuri cu apa, pe povarnisuri si locuri defrisate de padure. Tulpina, stufoasa, presarata cu lujeri cu flori galben-aurii, ajunge la o inaltime de cca. 80 centimetri. Florile se pot aduna din iulie pana in octombrie. Se utilizeaza in bolile si hemoragiile intestinale. Splinuta este apreciata insa cu predilectie ca planta de leac impotriva bolilor renale. Florile si frunzele creeaza o senzatie racoritoare si, intrucat planta deshidrateaza,…

Continuare

Mușețelul

Musetelul (Matricaria chamomilla) Alte denumiri: mamorita, maraiul-cainelui, matricea, moruna, musete-de-camp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, campii, luminisuri, costise, pe lanuri de cereale, campuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala, poate fi intalnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este necesara o descriere…

Continuare

Brusturele

Brusturele (Petasites officinalis) Brusturele creste pe maluri de rauri si paraie, in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, budea-ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica. Este sensibil mai mare decat podbalul galben, din a carui familie face parte. Frunzele sale devin mari cat palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pana la un roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. Radacinile, care au o actiune antitermica…

Continuare

Terapia condimentelor – Dafinul

Era una din plantele cele mai iubite in Grecia Antica pentru mireasma intensa si delicata a frunzelor sale. A fost introdus in alimentatie, mai intai ca un fel de medicament adaugat la hrana zilnica, pentru a creste puterea de digestie si a evita intoxicatiile. Si-a intrat in drepturi o data cu aparitia zacustilor si a celorlalte conserve de toamna, in a caror pastrare si aromatizare este neinlocuit. Ca leac este foarte puternic (putand fi folosit si ca planta de prim-ajutor) in urmatoarele afectiuni: – Betie, intoxicatii, otravire – 20-30 de…

Continuare

Terapia condimentelor – Nucșoara

Este o sora a scortisoarei, aceste doua condimente fiind adesea folosite impreuna. In cantitati mici, nucsoara stimuleaza digestia si este un excitant usor; in doze mai mari, nucsoara este calmanta si somnifera. Iata cateva retete cu nucsoara. – Insomnie – Se pun la macerat de dimineata pana seara 1-2 lingurite de nucsoara cu o cana de apa. Beti atat cat puteti din acest macerat (cu sau fara miere) inainte de culcare. – Nevralgii – Se bea un ceai fierbinte in care s-au pus 2-3 varfuri de cutit de nucsoara. Durerea…

Continuare

Terapia condimentelor – Scorțișoara

Este un arbore originar din insula Ceylon (Sri Lanka), a carui scoarta are un parfum cu totul si cu totul special, fiind recoltata de secole pentru a fi adusa in Europa. Este folosita inca din Evul Mediu pentru intarirea inimii, combaterea gripei, ca afrodisiac si pentru tratarea durerilor interne. La noi in tara era introdusa de poticarasi (nume dat in Transilvania farmacistilor) in toate remediile administrate contra colicilor gastrice si abdominale. Iata afectiunile in care se foloseste cu succes scortisoara. – Probleme circulatorii si cardiace – Se iau in fiecare…

Continuare

Terapia condimentelor – Cuișoarele

Au fost aduse din India in urma cu multe milenii, iar apogeul carierei lor medicale l-au atins in Egiptul Antic. Cuisoarele sunt una din plantele dezinfectante cele mai puternice de pe pamant. O singura cuisoara pusa, de exemplu, intr-o fiertura de carne ii va prelungi termenul de valabilitate cu 24 de ore. De aceea, sunt necesare la conservarea aproape oricarui aliment, dar si pentru combaterea unei multitudini de boli infectioase. Iata un mic ghid terapeutic al cuisoarelor. – Colita de putrefactie, disfunctii biliare – Se pun in salatele de fructe…

Continuare

Terapia condimentelor – Piperul negru

Este regele neincoronat al condimentelor. In toata lumea sunt consumate anual tone de piper, de diferite feluri: negru, alb, cu bobul lung, rosu etc. In mod traditional, la noi se foloseste piperul negru, motiv pentru care deocamdata ne vom ocupa numai de el. Adaugat in mancare, mai ales pe timp de iarna, piperul negru este un adevarat elixir. El pune in miscare si digestia cea mai lenesa, face sangele sa circule mai bine si ne incalzeste corpul. Toti cei care au probleme cum ar fi indigestia frecventa, balonarea (produsa mai…

Continuare

Clasificarea hepatitelor virale

Hepatitele sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope (A, B, C, D si E) ce prezinta doua modalitati distincte de transmitere: una digestiva pentru virusurile A si E si alta parenterala pentru virusurile B, C si D. Hepatita virala A (HVA) – denumita candva si hepatita epidemica, este cauzata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala; evolueaza de regulafavorabil cu vindecare si imunitate durabila; Hepatita virala B (HVB) – denumita candva serica, datorita transmiterii parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus,…

Continuare

Bolile ficatului

Chiar daca este expus la multe substante daunatoare, acest remarcabil organ – ficatul – este capabil sa se regenereze, sa se autorepare sau sa poata inlocui tesutul lezat. Constructia lui in care micii lobuli performa aceasi functie, arata ca in momentul in care o sectiune este lezata – alta sectiune va prelua functia zonei lezate pana cand acesta va putea functiona din nou, va fi reparata. Ficatul este subiectul multor boli care ii pot coplesi functiile regeneratoare. Bolile ficatului merg de la o infectie medie la boli cronice ce se…

Continuare

Recomandări dietetice pentru prevenirea cancerului

1. Adoptati o dieta predominant vegetala, care sa contina o varietate de fructe, leguminoase si cât mai putine alimente amidonoase rafinate. 2. Evitati surplusul sau deficitul ponderal, si limitati câstigul ponderal în timpul perioadei de adult la mai putin de 5 kg. 3. Daca profesiunea nu va solicita fizic, efectuati zilnic o plimbare în pas vioi de aproximativ o ora (sau o alta activitate similara). De asemenea, acumulati cel putin o ora de exercitiu fizic viguros pe saptamâna. 4. Consumați 400-800 g (sau 5 sau mai multe portii) pe zi…

Continuare

Semne și simptome ale cancerului de colon

1. Semne şi simptome care sugerează o suferinţă cronică – tulburări de tranzit sau modificarea tranzitului habitual: diaree care apare fără cauză aparentă; constipaţie care se accentuează progresiv; alternanţa de perioade de constipaţie şi diaree. Un aspect particular este reprezentat de falsa diaree, caracterizată prin diurii de materii fecale semiconsistente sau lichidiene reduse cantitativ la pacienţii cu neoplasme stenozante colonice. Tulburările de tranzit se pot însoţi sau nu de tenesme rectale. – dureri abdominale localizate de obicei pe traiectul colonului la nivelul tumorii. În neoplasmele penetrante durerea devină continuă şi iradiază…

Continuare

Efectele consumului de marijuana

Efectele pe termen scurt ale consumului de marijuana: • Insomnie • Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala • Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare, precum sofatul • Cresterea ritmului inimii • Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima • Gura si gat uscate • Scaderea inhibitiilor sociale • Paranoia, halucinatii • Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa • Capacitate de intelegere redusa sau partiala • Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii •…

Continuare

Boli de ochi

Orice boală de ochi necesită un tratament de specialitate. Multe neglijenţe sau întîrzieri în tratament sunt plătite cu pierderea vederii! Boli ale ochilor: – conjunctivita – ulciorul (hordeolum) – cheratita – ulcerul corneean – irita – cataracta – glaucomul – dezlipirea de retină – viciile de refracţie Conjunctivita Una din cele mai frecvente îmbolnăviri ale foiţei care înveleşte ochiul este conjunctivita. Printre cauzele conjunctivitei se numără iritaţia locală a mucoasei conjunctivale prin praf, fum, curenţi de aer, vapori iritanţi, expunere excesivă la soare, sau prin infectare cu diferiţi agenţi microbieni. Afară de acestea guturaiul banal şi guturaiul alergic se…

Continuare

Antraxul la om

Omul este receptiv la antrax, situându-se din acest punct de vedere între ierbivore şi carnasiere. La om, antraxul apare ca o boală profesională la măcelari, jupuitori, lucrători de la ecarisaj, tăbăcari, manipulanţi de lâna etc. Dar infecţia se poate realiza şi prin intermediul blănurilor, periilor etc. confecţionate din materiale infectate. La om, forma cea mai des întâlnită este forma cutanată – pustula malignă sau popular – buba neagră. În cazurile de infecţii aerogene, – la scărmănătorii de lână apare forma pulmonară, iar în cazurile de consum de produse alimentare infectate…

Continuare

Astmul bronșic

Astmul bronsic reprezinta un sindrom inflamator cronic al cailor aeriene, care apare la indivizi cu susceptibilitate genetica si se manifesta prin obstructie bronsica reversibila, partial sau complet, spontan sau sub tratament si în care se manifesta sindromul de hiperreactivitate bronsica la stimuli variati. Simptomele pot varia de la tuse pâna la dispnee. În general boala are o evolutie episodica sau paroxistica, dar poate fi si persistenta. Simptomul de baza este wheezing-ul, dar si tusea poate fi simptomul predominant. Des poate fi confundata cu „bronsita cronica” sau „pneumonia recurenta”. Simptomele acute…

Continuare

Cerinţe pentru alimentația artificială a sugarului

Alimentaţia artificială este alimentaţia sugarului în primele patru luni de viaţă cu un alt lapte în loc de laptele uman. Tehnica de alimentaţie artificială include un şir de principii obligatorii şi anume: 1. Noul aliment se va introduce în alimentaţie numai când copilul este sănătos. 2. Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin tatonarea toleranţei digestive, în cantităţi mici, care ulterior se vor mări. 3. Nu se vor introduce niciodată simultan două sau mai multe alimente noi. 4. Nu este raţională folosirea a două sau mai multe formule de…

Continuare

Alimentația mixtă şi artificială a sugarului

Alimentaţia mixtă este alimentaţia sugarului din primele patru luni de viaţă cu laptele uman şi cu un altfel de lapte. Indicaţiile pentru o alimentare mixtă sunt: hipogalactia, absenţa mamei de la unele supturi prin reluarea activităţii profesionale, prematuritate etc. Tehnica alimentaţiei mixte cuprinde două procedee: 1. Metoda complementară practicată în cazul cu hipogalactite şi la prematuri, ea constă în punerea copilului la san, se face apoi proba suptului după care se completează cu un preparat de lapte pană la acoperirea raţiei alimentare la o masă. Metoda este fiziologică, menţine stimulul prin…

Continuare

Hipogalactia

Hipogalactia poate apărea din primele săptămani de lactaţie şi este destul de frecventă la primipare, la femeile care nu respectă concediul legal ante şi post natal, la intelectuale, în alimentaţia insuficientă a mamelor. Depistarea precoce a hipogalactiei materne se face prin inspecţie, palparea glandei mamare, termometrizarea submamară, proba suptului de 24-48 ore, cercetarea deglutiţiei nou-născutului ( 10-15 deglutiţii per minut ), proba storsului glandei mamare ( aproximativ 100 mililitri în trei minute), cantărirea zilnică sau săptămanală a copilului. Stimularea secreţiei lactate în cursul hipogalactiei precoce se face cu mijloace fizice…

Continuare

Ce știm despre implantul de păr

Datorita progreselor semnificative in domeniul chirurgiei plastice, interesul pentru implantul de par a crescut semnificativ in ultimii ani. Caderea parului afecteaza doi din trei barbati si una din cinci femei. Unele persoane incep sa-si piarda parul inca din jurul virstei de 20 de ani. Factorii responsabili pentru aparitia calvitiei Spalatul frecvent pe cap, o circulatie proasta, purtarea palariilor sau alte obiceiuri personale nu constituie de fapt principalii factori care duc la caderea, timpurie sau nu, a parului. La barbati, principalul factor in aparitia calvitiei este cel ereditar. La femei, schimbarile…

Continuare

10 reguli pentru creșterea energiei vitale

Pentru a fi sanatosi este foarte important sa ramaneti activi in fiecare zi. Numai practicand 20 de minute de exercitii in fiecare zi puteti sa cresteti sensibil nivelul energiei dumneavoastra. Activitatile in care va implicati zilnic vor oxigena organele corpului si muschii datorita unei mai bune circulatii sangvine. Acestea vor determina accelerarea metabolismului si arderea grasimilor. Arzand mai multe grasimi puteti sa va reduceti greutatea, castigand in acest fel un surplus de energie. Avand mai multa energie la dispozitie, corpul dumneavoastra va putea lupta contra stresului. Acesta este un factor…

Continuare

10 motive pentru a evita cafeina

1. Cafeina este un drog Cafeina este un drog care creeaza dependenta si contribuie la producerea unei liste lungi de afectiuni: anxietate, insomnie, boli de inima, diabet, probleme oculare, afectiuni ale sistemului digestiv si renal etc. 2. Industria cafeinei neaga efectele negative Informatiile negative despre produsele care contin cafeina sunt ascunse cu buna stiinta de cei care lucreaza in acest domeniu. Ei, de fapt, fac tot posibilul pentru a ascunde publicului larg efectele distrugatoare ale cafeinei. 3. Alegeti sa fiti informati Nu spunem ca toata lumea trebuie sa inceteze a…

Continuare

6 obiceiuri de zi cu zi care ne pot îmbolnăvi

Fie ca avem treaba in bucatarie sau in curte, multi dintre noi nu stim ca suntem panditi de pericolul unor boli serioase si grave din cauza unor activitati minore de zi cu zi. Specialistii ne recomanda sa evitam sase obiceiuri banale, dar care pot deveni motive de ingrijorare pentru starea noastra de sanatate. Conform statisticilor, 65% din urgentele medicale se intampla in „casa” (accidente prin taiere sau lovire, raceli complicate, toxiinfectii alimentare, puseuri hipertensive, colici renale sau biliare, infarcturi miocardice etc). Iata lista celor mai novice sase obiceiuri de zi cu…

Continuare

3 moduri în care grapefruitul luptă împotriva îmbătrânirii

Majoritatea dintre noi stim ca citricele (care sunt si fructe de sezon) sunt bogate in vitamina C si sporesc imunitatea. Grapefruit-ul este o alegere buna la capitolul citrice, pentru ca lupta si impotriva semnelor de imbatranire. Trei moduri in care grapefruit-ul combate imbatranirea: 1. Incetineste imbatranirea celulara. Grapefruit-ul contine cantitati mari de spermidina, un compus ce ajuta la dezvoltarea celulelor si la incetinirea imbatranirii lor. 2. Distruge radicalii liberi. Pigmentul roz din grapefruit indica prezenta licopenului, un antioxidant care combate imbatranirea celulara a corpului declansata de radicalii liberi. Licopenul poate…

Continuare

Afecțiuni ale inimii

1. ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ŞI ABDOMINALE. Sunt dilataţii anormale, segmentare, congenitale sau dobândite ca urmare a afectării peretelui arterial prin arteroscleroză, aortită luetică, infecţie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice – tulburări prin compresiunea organelor vecine. Complicaţii: ruptura şi emboliile în marea circulaţie. Anevrismele aortei abdominale – durere în lombe (şale) şi abdomen cu prezenţa unei tumori pulsatile. Complicaţii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensă cu iradiere pe întreg traiectul aortei. Tratament: Medical – constând în scăderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales în anevrismul disecant. Chirurgical…

Continuare

Asigurarea condițiilor de igienă a locuinței

Condițiile de igienă privesc atat exteriorul cat mai ales interiorul locuintei. Astfel, terenul trebuie sa fie stabil, rezistent, situat la distanta de surse de poluare (uzine, mlastini, gramezi de gunoaie), cu anumita retragere de la strada. Fundatia trebuie sa aiba o buna stabilitate si izolatie fata de apa subterana. Zidurile si acoperisul (terasa) trebuie sa asigure protectie termica si hidrica, si sa aiba infatisare placuta. Orientarea optima este spre soare. Spatiul locuintei se repartizeaza dupa marimea familiei si se doteaza cu anexele necesare: bucatarie, camera de baie, uscatorie, platforma de gunoi,…

Continuare

Medicina omului sănătos

Medicina omului sanatos urmareste sa intervina activ in apararea sanatatii prin : Promovarea masurilor de igienizare a mediului inconjurator a localitatilor in care traieste si munceste omul, pentru a face acest mediu cat mai favorabil sanatatii; Formarea unor deprinderi igienice (educatia igienica) la fiecare persoana, folosind toate mijloacele de cultura si educatie, incepand cu scoala, reviste, carti. Intr-un sens mai larg, formarea unei culturi sanitare. Sanatatea nu se vinde in farmacii, ci se asigura prin deprinderi igienice : igiena alimentara, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc ; Imbunatatirea conditiilor…

Continuare

Boala Addison

Boala Addison apare in toate grupurile de varsta si afecteaza in mod egal barbati si femei. Este o boala endocrina rara, care consta intr-o deficienta hormonala ce afecteaza 1 din 100.000 de persoane. Boala se caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune arteriala scazuta si intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare. Boala Addison apare cand glandele suprarenale nu mai produc suficient hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive boala este uneori numita insuficienta suprarenala cronica. Cauze Incapacitatea suprarenalei de a…

Continuare

Scolioza

Este deviatia coloanei vertebrale in plan frontal, cu rotiri ale corpurilor vertebrale de partea convexa, rotiri care antreneaza si coastele, determinand o gibozitate de partea covexa. Aceasta noua pozitie a coloanei vertebrale produce asimetrii ale umerilor si omoplatilor. Este vorba de o atitudine scoliotica, cand curburile se pot redresa usor, sau scolioza adevarata cand s-au produs modificari osoase. Scolioza se constata la examinarea copilului, folosind aplecarea trunchiului inainte, pozitie in care apare gibozitatea de partea scoliozei. Scoliozele pot fi : – Cu o singura curbura, scolioza in forma literei C.…

Continuare

Călirea cu ajutorul aerului

Aerul actioneaza favorabil asupra organismului uman prin intensificarea metabolismului, intarirea sistemului nervos si imbunatatirea activitatii aparatului cardiovascular. Deasemenea aerul solicita intr-o mare masura sistemul termoreglator al organismului. Gradul de actiune a aerului depinde de temperatura, umiditatea, viteza de deplasare, puritatea acestuia. Temperatura aerului influenteaza procesul de termoreglare prin modificarea termogenezei endogene si a convectiei. Cu cat temperatura aerului este mai diferita de cea a corpului, cu atat actiunea lui este mai puternica. In conditii extreme, temperaturile scazute ale aerului pot produce: racirea locala a unor segmente ale organismului (in special…

Continuare

Ateroza obliterantă a membrelor

Incidenţă. Ateroscleroza obliterantă este cea mai importantă cauză de boală arterială obstructivă a extremităţilor după vârsta de 30 de ani; ea reprezintă peste 95% din totalul arteriopatiilor obstructive. Localizările cele mai frecvente sunt pe artera femurală (50-60% din cazuri), urmând în ordine cele pe axul aortoiliac li artera poplitee. Boala este mai frecventă la bărbaţi. Fiziopatologie. Ca urmare a obstrucţiei cronice, distal de leziune, descresc debitul şi presiunea sanguină. În repaus debitul şi presiunea sanguină nu diminuează semnificativ sub stenoză, decât atunci când îngustarea vasului depăşeşte 70-80% din diametrul lui.…

Continuare

Simptomele insuficienței cardiace

Dispneea este simptomul cel mai des întâlnit. De obicei cauza dispneei este congestia sanguină pulmonară, care însoţeşte boli foarte diverse. Când există stenoză pulmonară strânsă, nu se întâlneşte congestia sanguină pulmonară, dispneea fiind cauzată de scăderea drastică a debitului sanguin la muşchii respiratori. Dispneea îmbracă diverse forme clinice. Forma cea mai obişnuită şi cea mai precoce este cea de efort, determinată de creşterea stazei pulmonare în timpul efortului. Dispneea de efort cardiacă poate fi confundată cu cea pe care o prezintă obezii sau persoanele neantrenate fizic cea care însoţeşte uneori…

Continuare

Clinica insuficienței cardiace

Insuficienţa cardiacă se manifestă clinic printr-un număr se semne şi simptome care pot fi grupate astfel: semne şi simptome datorate disfuncţiei unor organe care suferă mai mult în urma tulburărilor hemodinamice ce caracterizează insuficienţa cardiacă (plămân, rinichi, ficat, vase) semne cardiace, care apar primele, iar prezenţa lor poate trăda insuficienţa cardiacă într-un stadiu precoce.   Diagnosticul de insuficienţă cardiacă trebuie completat cu diagnosticul bolii – cardiace sau extracardiace – care a produs insuficienţa cordului, cu stabilirea eventualelor cauze precipitante sau agravante ale stării de insuficienţă cardiacă. În ceea ce priveşte…

Continuare

Cauzele insuficienței cardiace

Insuficienţa cardiacă este consecinţa funcţională a unor cauze multiple, care, direct sau indirect, scad forţa de contracţie a miocardului şi în special a zonelor anatomice cu ponderea cea mai mare în asigurarea cu sânge a organismului (ventriculul stâng). O cauză frecventă este suprasolicitarea ventriculului; uneori acesta are de făcut faţă unei sarcini foarte mult crescute de presiune pentru a împinge sângele din camera respectivă, aşa cum se întâmplă în hipertensiunea arterială, contracţia de aortă, stenoza pulmonară, cordul pulmonar; alteori, ventriculul este suprasolicitat datorită volumului mare de sânge pe care îl…

Continuare

Forme ale insuficienței cardiace

Dezechilibrul care apare între nevoile de sânge oxigenat ale organelor şi ţesuturilor şi eficienţa cordului de a-l furniza, precum şi imposibilitatea cordului de a face faţă, hemodinamic, volumului de sânge venos care se întoarce la inimă, poartă denumirea de insuficienţă cardiacă. Rezerva funcţională a cordului este foarte mare; degradarea progresivă a inimii face să apară – întâi la eforturi mai mari şi apoi la eforturi din ce în ce mai mici – dezechilibrul între nevoile metabolice legate de efort şi eficienţa hemodinamică a cordului. În gravele insuficienţe cardiace inima nu…

Continuare

Tuberculoza secundară a adultului

De cele mai multe ori, tuberculoza se manifestă clinic la vârsta adultă, printr-un cortegiu de simptome generale şi respiratorii, mai mult sau mai puţin tipice. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează printr-un mare polimorfism, varietatea de tablouri clinice sub care se poate ascunde, obligând practicianul să treacă în revistă o mulţime de boli respiratorii sau sistemice cu manifestări pleuro-pulmonare. Aspectele clinice pot varia şi în funcţie de regiunea geografică unde se produce îmbolnăvirea. Ele sunt explozive în zonele în care epidemia este mare şi torpide acolo unde ea…

Continuare

Antraxul

Bacillus anthracis (genul Bacillus ; familia Bacilaceae) este un bacil lung (3-8 microni lungime) , grampozitiv , imobil , cu capetele tăiate drept , izolat sau aşezat în lanţuri scurte . În organism şi pe geloză-sânge apare înconjurat de o capsulă. Nu este rezistent la căldură şi la agenţi chimici (moare într-o oră la 55*). În afară de forma vegetativă, bacilul cărbunos dezvoltă spori, însă numai în prezenţa oxigenului sau expunere la aer. Sporii sunt extrem de rezistenţi, rămânând în organismul animal, în produsele acestuia (păr, piele) sau în pământ…

Continuare

Dieta pentru schimbarea metabolismului

Cura dureaza 13 zile, este grea, dar este foare eficienta. Schimbarea metabolismului este asa de profunda incat la sfarsitul dietei se poate reveni la alimentatia normala fara a mai lua in greutate timp de 2 ani. Daca se respecta regimul zilnic punct cu punct, se poate pierde toata grasimea acumulatat in tesuturi. Cura trebuie urmata 13 zile, nici o zi in plus, nici o zi in minus. Recomandari: – Orice adaos de aliment in afara celor permise in cura (o bomboana, o guma de mestecat, un biscuit, un pahar de…

Continuare

Alimente permise în regimul indicat bolnavilor de litiază renală urică

Regimul alimentar al bolnavilor care au pietre de natura urica va fi alcalinizant. Acesta va include proteine si grasimi (carne, oua, lapte, branzeturi) in cantitate redusa si va fi mai bogat in glucide (paste fainoase, legume si fructe). Bauturile, de asemenea, vor fi alcalinizante, si anume sucuri de fructe, lapte degresat. Carne si peste: carne de vaca, de gaina, peste de apa dulce (stiuca, pastrav, lin, crap), toate in cantitate redusa (100g la zi si numai fierte). Lapte si produse lactate: lapte degresat, branza de vaci, urda, cas (nesarate). Oua:…

Continuare

Alimente interzise în regimul indicat bolnavilor de litiază renală urică

Regimul alimentar al bolnavilor care au pietre de natura urica va fi alcalinizant. Acesta va include proteine si grasimi (carne, oua, lapte, branzeturi) in cantitate redusa si va fi mai bogat in glucide (paste fainoase, legume si fructe). Bauturile, de asemenea, vor fi alcalinizante, si anume sucuri de fructe, lapte degresat. Carne si peste: organele interne (ficat, rinichi, creier, momite), peste de apa sarata (conservat, afumat, marinat); sardele, pasta de peste, carne de miel, de vitel, de pui, mezeluri, piftii, raci. Nu este admisa nici un fel de carne conservata.…

Continuare

Prepararea mâncărurilor pentru bolnavii de inimă

La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat. La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugand in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata, impiedica faramitarea pestelui. Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare…

Continuare

Alimente indicate în regimul bolnavilor cardiaci

Lactate: laptele smantanit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele batut, branza slaba de vaca, zerul. Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vanatul (caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita) fiert in apa, fript la gratar, rasol sau perisoare dietetice. Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nicio restrictie (in spume, sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul fiert moale fiind admis doar o data, de doua ori pe saptamana. Painea: alba sau integrala de grau sau de secara, graham, in cantitate redusa…

Continuare

Alimente interzise în regimul bolnavilor cardiaci

Lactate: laptele integral sub orice forma, branzeturi grase si fermentate, smantana, frisca, untul. Carne si peste: carnea grasa de orice fel (vita, porc, rata, gasca si altele), pestele gras, mezeluri, afumaturi, conserve, moluste si toate organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii). Oua: galbenusul sau preparatele pe baza acestuia sub forma de creme, maioneze. Grasimi: untura, seul, untul. Legume: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea uscata. Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine, curmale, pepene galben, caise. Bauturi: toate bauturile alcoolice, cafeaua naturala, cacao etc.

Continuare

Prepararea mâncărurilor pentru bolnavii de ficat

Carnea, slaba, de vaca, vitel sau pasare, se foloseste fara zgarciuri sau pielite, taiata bucati, felii sau tocata. Se prepara prin fierbere in apa sau in aburi (asezata pe o strecuratoare intr-un vas cu apa sau in vase speciale pentru fiert in aburi). Fripturile se fierb inabusit, in apa sau ulei. Se pot rumeni usor in cuptor, pentru obtinerea unui aspect apetisant, fara a prinde insa crusta. La gratar, se prepara fara grasime. Supele se prepara cu zeama de zarzavat sau numai cu apa, fara ceapa sau zarzavat prajit si…

Continuare

Alimente permise în regimul indicat convalescentilor dupa hepatita epidemica

Lactate: Lapte de vaca, iaurt, branza de vaci 200-300 g pe zi, telemea desarata de vaca sau de oaie 50-100 g pe zi, urda dulce, smantana nu prea grasa 2-3 linguri pe zi. Fainoase: macaroane, taitei, orez, gris, biscuiti, paine, mamaliguta. Legume: salata verde, untisor, papadie, rosii, spanac, loboda, mazare verde, fasole verde, ardei gras, sfecla, varza cruda, zarzavaturi, cartofi – crude, fierte sau sub forma de soteuri, dupa caz. Oua: moi sau ochiuri romanesti (1 pe zi), albus de oua in omlete, budinci, spuma de fructe. Grasimi: 40-50 g…

Continuare

Alimente interzise în regimul indicat convalescenților după hepatita epidemică

Carne: de porc grasa, de oaie, de miel (contraindicatie relativa), gasca, rata, vanat, afumaturi, conserve, slanina, creier, rinichi, peste gras. Grasimi: toate, cu exceptia untului si uleiului rafinat, in cantitate de maximum 40-50 g pe zi. Oua: de rata, ochiuri prajite, omlete prajite, oua rascoapte, maioneza. Branzeturi: cascaval, branzeturi fermentate. Legume: fasole si mazare uscate, castraveti, varza sub alta forma decat cruda, vinete, ceapa, usturoi, ridichi, hrean, ardei. Fructe: nuci, alune, arahide, migdale. Dulciuri: ciocolata, creme de unt, aluat cald sau dospit, cu mult unt, cozonac, pateuri din foietaj, baclava,…

Continuare

Salvia

Dupa un stravechi proverb se spune ca „cine are salvie in gradina nu are nevoie de medic„. Veritabil panaceu, salvia, originara din Grecia are calitati antisudorifice, antispasmodice, diuretice, hipoglicemiante, digestive, tonice, usureaza inceperea fluxului menstrual si atenueaza durerile cauzate de acesta. Infuzia de salvie (se beau 2-3 cesti pe zi, putin indulcita) se indica in uz extern ca gargara in caz de afte, nevralgie dentara, igiena gurii in general. In caz de leucoree (pierderi albe), se fac spalaturi vaginale cu infuzie de salvie. Cine a suportat o entorsa, cine are…

Continuare

Măceșul

Numit popular si rasura, macesul este un arbust inalt, pina la 3 metri,  mult ramificat la baza, care creste in flora spontana a tarii noastre,  pe marginea padurilor de foioase. Pe tulpini si pe ramuri macesul are o sumedenie de spini, florile sint albe-rozii cu 5 petale. Folosite in medicina populara si in fitoterapie sint, insa, fructele acestui arbust. Globuloase, rosietice, macesele se recolteaza, inainte de caderea primelor zapezi. Principiile active ale maceselor constau in continutul mare de vitamina C si acid dehidroascorbic. De asemenea fructele de maces contin vitamine…

Continuare

Crușinul

Crusinul reprezinta coaja (scoarta) arbustului cu acelasi nume din familia Rhamnaceelor. Aceasta se recolteaza primavara de pe trunchiurile tinere si ramurile de peste trei ani ale arbustului, se usuca la 100 grade dupa care poate fi utilizata. Continand pana la 5% derivati oximetilantrachinonici glicozidati sau liberi (alaturi de alte principii active, mai putin determinante ale efectelor farmacodinamice, cum sunt unele mucilagii, ceruri, steroli, flavonoide s.a.), coaja de crusin are o actiune laxativa – in doze mai mici – si purgativa – in doze mai mari. O prima forma de administrare…

Continuare

Cimbrișor

Dupa numele sau latin Thymus vulgaris, cimbrisorul salbatic, cel care creste pe dealuri pietroase si insorite, are proprietati apropiate de ale cimbrului de cultura. Calitatile sale tonice, excitante, digestive, antispasmodice, vermifuge, diuretice si antihemoragice l-au facut cunoscut de milenii in medicina naturista. Indicat in starile de oboseala generala eventual asociate cu crize usoare de angoasa, in digestii dificile, in spasme digestive, afectiuni pulmonare, tuse, bronsita, astm, constipatii ale sugarilor, in insomnii si asa-numita „poala alba”, se recomanda a se bea 2-3 cesti pe zi de infuzie de cimbrisor indulcita cu…

Continuare

Chimenul

Specie bienala din familia Umbeliferelor, chimenul este folosit pentru fructele sale bogate in 4-5 % ulei volatil(constituit din carvona si limonen), 12-15% ulei gras si cca 20% proteine. Uleiul volatil imprima fructelor o actiune stimulenta aromatica si carminativa. Fluidificarea secretiilor bronhice si calmarea colicilor intestinali sunt efectele cele mai caracteristice ale produsului. Pulberea de fructe se poate lua in putina miere in doze de 1 g de 3 ori pe zi dupa mese. Din infuzie din 5 g fructe maruntite la jumatate litru de apa se ia cate o jumatate…

Continuare

Anghinarea

De la anghinare se utilizeaza in scop medicinal frunzele. Acestea sunt mari, paroase si au culoarea alb-cenusie pe fata inferioara, verde-albicioasa si fara peri pe cea superioara. Gustul lor amar este un element caracteristic. In compozitia lor chimica se intalnesc acizi dicafeilchinici, polifenoli, flavonoide, principii amare acizi organici si acizi-alcoolici. Produsul are o remarcabila actiune coleretica, stimuleaza energic secretia biliara si a colesterolului. Diureza creste, functia antitoxica a ficatului este amplificata si sustinuta, celula hepatica se regenereaza. In consecinta produsul este indicat in disfunctiile hepatobiliare si cu deosebire in insuficienta…

Continuare

Stilul de viață sănătos

Stilul de viata sanatos reduce riscul unor boli grave si al mortii  premature. Nu toate bolile pot fi insa prevenite. Studiile stiintifice au identificat anumite tipuri de comportament care contribuie la  aparitia unor maladii grave, soldate cu decese premature. Numeroase  decese datorate in special bolilor arterelor coronare si cancerelor  bronhopulmonare pot fi prevenite. Sanatate nu inseamna doar evitarea  imbolnavirilor de tot felul. Sanatatea inseamna in egala masura  pastrarea unei stari de bine din punct de vedere fizic, mental si  social. Pentru un om care nu doreste sa aiba probleme de…

Continuare

Alimente bogate în amidon

Cartof, piine, paste fainoase, orez si fulgi de cereale Aceste alimente sunt bogate in amidon; consumul zilnic va ofera energia de care aveti nevoie; nu ingrasa decât daca sunt gatite sau servite cu grasime; contin proteine, vitamine si substante minerale; ar trebui sa constituie ELEMENTUL PRINCIPAL al celor mai multor mese ( ideal ar fi sa  constituie baza oricarei mese); daca puteti, alegeti pâine integrala deoarece contine fibre vegetale (acestea previn constipatia si tulburarile intestinale). Cartofii sunt o sursa excelenta de vitamina C (mai ales gatiti in coaja) si impreuna cu alimentele bogate in…

Continuare

Grăsimi saturate și grăsimi nesaturate

Unul din principalele riscuri pentru sanatate este consumul de grasimi  animale in cantitati prea mari; organismul are nevoie de grasimi in  cantitati mici. GRASIMILE SATURATE se gasesc in primul rand in carnea de vaca, porc si  oaie si in diversele produse preparate din aceste feluri de carne si din  grasimea lor, cum sunt carnatii, placintele cu carne, hamburgerii etc.;  excesul de grasimi saturate poate duce la boli ale arterelor coronare,  la ingrasare si obezitate. GRASIMILE NESATURATE se gasesc in carnea de peste, pui, curcan, rata, in oua, fasole, linte, seminte…

Continuare

Perioada de copil mic (1-3 ani)

Se întinde de la primul și până la încheierea celui de-al treilea an de viață și reprezintă o perioadă calitativ nouă, în care creșterea și dezvoltarea se fac într-un ritm susținut (dar mult mai redus decât în primul an de viață), iar dezvoltarea psihică (memoria, inteligența, atenția, observația) atinge parametri înalți (se apreciază că în primii trei ani ai vieții, copilul realizează 25-30 % din întregul potențial al dezvoltării sale). Este perioada cu care încep cei „7 ani de acasă”, când receptivitatea copilului la activitățile educative ale părinților este neînchipuit…

Continuare

Primul an de viață

În această perioadă, creșterea în greutate este continuă și rapidă (cu atât mai rapidă cu cât copilul este mai mic); dacă în luna a 2-a el crește în medie cu 700-800 g, în luna a 4-a crește doar cu aproximativ 500-600 g, în luna a 6-a cu 500 g, pentru a deveni 250-350 g pe lună în lunile 9-12. La 4-5 luni sugarul are o greutate de aproximativ 2 ori mai mare decât greutatea medie la naștere, iar la un an este de 3 ori mai greu decât un nou-născut…

Continuare

Prima lună de viață a bebelușului

Reprezintă prima și cea mai importantă perioadă din viață, determinată de modificări biologice mari și dominată de eforturile de adaptare ale organismului nou-născutului. Copilul trece de la viața intrauterină la cea extrauterină și este obligat să se adapteze unui mediu pe care nu-l cunoaște, dar pentru care este pregătit (există instincte transmise genetic de la generațiile anterioare). La naștere capul este mare (comparativ cu trunchiul) reprezentând un sfert din lungimea corpului, față de numai a opta parte cât este raportul la adult. Creierul nou-născutului este bine dezvoltat cantitativ, calitativ însă este…

Continuare

Perioada intrauterină

În timpul sarcinii normale, perioadă care durează 280 de zile (+/- 11 zile), atât creșterea, cât și dezvoltarea sunt foarte rapide. Ovulul (invizibil cu ochiul liber) ajunge în trei luni de sarcină la lungimea de 9 cm, în cinci luni la 25 cm în luna a șaptea la 35 cm iar la 9 luni ajunge la 50 de cm aceasta fiind lungimea medie a nou-născutului la termen. Creșterea în greutate este la fel de rapidă, de la câteva micrograme (în momentul concepției) la 35 g în luna a treia de…

Continuare

Plânsul bebelușului

În primul an este mai mult ca sigur că bebelușul va plânge mai mult. Pentru început este unica lui modalitate de a comunica nevoile pe care le are. Cauzele plânsului Condițiile de mediu: dacă în cameră este prea cald sau prea uscat copilul va avea un disconfort (va fi sâcâit) pe care îl va exprima prin plâns. Dacă aveți un termometru de cameră, aveți grija ca temperatura să nu crească peste 22-24 de grade Celsius. Dacă aerul este prea uscat puneți un vas cu apă pe calorifer sau sobă. Dacă…

Continuare

Alimentația artificială a sugarului

Superioritatea hrănirii copilului cu lapte de mamă este incontestabilă, așa cum este explicat amănunțit mai sus. Există totuși situații în care nu este posibilă (copil adoptat, mama foarte bolnavă sau purtătoare de diferiți viruși etc.) și atunci se recurge la hrănirea sugarului cu biberonul. Alegerea laptelui: sugarul, deci copilul care nu a împlinit un an va primi „lapte-formulă pentru sugari”, NU lapte de vacă. Medicul dumneavoastră de familie vă va ajuta în alegerea preparatului. Insistăm asupra alegerii preparatului în consultare cu un medic (pediatru, neonatolog sau medic de familie) și…

Continuare

Îmbăierea bebelușului

Igiena zilnică a copilașului este foarte importantă. Pielea sa este moale și delicată, iar urina, transpirația sau saliva îl pot irita. Aveți grijă să îndepărtați prin spălare urina, fecalele, transpirația, precum și resturile de lapte și mâncare; de obicei apa simplă, eventual un șervețel umed, fără săpun sau șampon, sunt suficiente. Baia zilnică este de mare folos: contactul cu apa, joaca în cădiță, „discuția” cu mama sau cu tata în timpul îmbăierii îi fac plăcere și contribuie la buna dezvoltare a copilului. Baia NU ARE CONTRAINDICAȚII! Deocamdată, în țara noastră,…

Continuare

Somnul bebelușilor

Veți observa că nou-născutul doarme în cea mai mare parte din zi și din noapte, cu pauze în care plânge (atât noaptea, cât și ziua) pentru a-și indica nevoile, cerând astfel mâncare, să fie schimbat, să i se dea atenție. Nopțile nedormite sunt inevitabile în cursul primelor săptămâni, când copilul se adaptează la noua viață. Mamele acceptă acest program, dar lipsa de somn poate duce la oboseală extremă. De aceea, profitați de orice moment liniștit din timpul zilei și dormiți în loc să încercați să rezolvați toate celelalte problemele casnice…

Continuare

Vaccinarea sugarilor

Vaccinarea protejează copiii împotriva mai multor boli grave. Copilul este imunizat prin vaccinuri administrate injectabil sau pe gură. Un copil nevaccinat este expus unui risc mare de îmbolnăvire gravă. Graficul vaccinărilor obligatorii și gratuite ale sugarilor Primele zile de la naștere – tuberculoză și hepatită B 2 luni – difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, hepatită B 4 luni – difterie, tetanos, tuse convulsivă,poliomielită 6 luni – difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, hepatită B 12 luni – difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită Calendarul vaccinărilor este stabilit anual de Ministerul Sănătății prin…

Continuare

Alăptarea

Alăptarea (hrănirea la sân) constituie un mijloc optim de a asigura sugarilor hrana optimă pentru o creștere și dezvoltare normală. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca laptele mamei să fie singurul aliment în primele 6 luni, iar alăptarea să continue „până la doi ani și peste”. În general, copiii alimentați la sân sunt mai bine dezvoltați, sunt echilibrați din punct de vedere afectiv, sunt mai legați de mamă, de familie, au o mult mai bună rezistență față de boli ale plămânilor, ale urechilor, ale intestinelor. Practic toate femeile pot alăpta,…

Continuare

Alimentația gravidei

Alimentaţia gravidei trebuie să asigure necesarul nutritiv pentru mamă şi copil. Oglinda cea mai fidelă a unui aport nutriţional adecvat este reprezentată de creşterea în greutate considerată optimă, între 10 şi 12 kg în cele 40 de săptămâni de amenoree. Creşteri în greutate sub sau peste aceste valori s-au dovedit a avea un răsunet nefavorabil atât asupra organismului matern, cât şi asupra produsului de concepţie (suferinţă fetală cronică, dismaturitate etc.) 1. Aportul caloric util este de aproximativ 300 calorii suplimentare faţă de necesarul obişnuit al femeii; în cazul gravidelor care depun o muncă fizică foarte intensă, necesarul poate…

Continuare

Alimentația copilului

Alimentaţia sănătoasă pentru un copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea a trei principii de bază şi anume: – varietate alimentară, ceea ce înseamnă consumul de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare (menţionate anterior); – proporţionalitate, adică un consum mai mare de anumite alimente precum fructe, legume, cereale integrale lapte şi produse lactate raportat la alimentele cu un conţinut crescut de grasimi, colesterol şi adaos de zahăr; – moderaţie, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi a celor cu zahăr adăugat. Cum se alcătuieşte un meniu alimentar? În alcătuirea…

Continuare

Alimentația sugarului

Alăptarea • în primele 6 luni de viaţă sugarul trebuie alăptat exclusiv (sân la cerere, fără apă/ceai), laptele mamei acoperind integral nevoile nutritive ale sugarului până la vârsta de 6 luni; • este necesară menţinerea alăptării până la vârsta de cel puţin 12 luni datorită proprietăţilor nutriţionale şi antiinfecţioase ale laptelui matern. (recomandările OMS susţin alăptarea până la 24 luni şi peste); • Mama trebuie susţinută să menţină alăptarea cât mai mult timp posibil: să fie învăţată poziţii corecte de alăptare, să fie instruită să facă „bancă de lapte” când începe serviciul etc. În lipsa laptelui matern,…

Continuare

Grupa alimentară ”Dulciuri și grăsimi” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ DULCIURI ŞI GRĂSIMI Dulciurile • Specialiştii recomandă evitarea dulciurilor în exces. În această categorie intră şi mierea, care este contraindicată la copiii sub 1 an deoarece poate conţine spori de Clostridum Botulinicum. • Adaosul de zahăr predispune la carii dentare; ceaiul îndulcit scade apetitul pentru alte alimente cu o valoare nutritivă mai mare. Grăsimile • Pentru copilul de peste 24 luni se recomandă consumul de produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsimi, precum lapte şi iaurt cu 1% grăsime, brânză slabă; consumul de carne slabă de pui, curcan, viţel; folosirea cărnii de peşte.

Continuare

Grupa alimentară ”Lapte și produse lactate” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE • în această grupă sunt incluse: laptele (nemodificat şi cel degresat), iaurtul, toate tipurile de brânză, budincile pe bază de lapte; • laptele de vacă are un conţinut crescut de nutrienţi, ceea ce îl face un aliment important în alimentaţia copilului atunci când este oferit la vârsta şi sub formele adecvate; • laptele de vacă nemodificat poate fi introdus progresiv de la 12 luni în completarea laptelui de mamă, în situaţia în care laptele de mamă este insuficient sau sugarul este înţărcat şi nu sunt disponibile formule de lapte pentru sugari; • în…

Continuare

Grupa alimentară ”Carne, pește, ouă” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ CARNE, PEŞTE, OUĂ • această grupă conţine alimente de origine animală şi include carnea de vacă, pasăre, curcan, porc şi peşte; • alimentele din această grupă aduc în dietă următorii nutrienţi principali: proteine, fier, vitaminele B şi E, zinc şi magneziu; • substanţele nutritive sunt într-o concentraţie mai mare în ţesutul slab din carne; • produsele de origine animală sunt surse importante de proteine, vitamine, fier şi folaţi; • carnea şi oul sunt bogate şi în zinc; • carnea, şi în special ficatul, aduc în economia organismului fier legat de hem care previne…

Continuare

Grupa alimentară ”Legume și fructe” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ LEGUME ŞI FRUCTE • legumele şi fructele conţin vitamine, minerale, amidon, fibre şi substanţe fără valoare nutritivă precum antioxidanţi şi fitosteroli; • legumele au conţinut diferit de micronutrienţi; • legumele şi fructele cu un conţinut mare de vitamina C sunt măceşele, coacăzele, afinele, varza, ardeii roşii, ardeii verzi, broccoli, citricele şi cartofii copţi în coajă; • legumele cu frunze verzi conţin folaţi, potasiu şi magneziu; • legumele colorate în galben conţin carotenoizi, care sunt transformaţi în vitamina A şi au un rol în menţinerea sănătăţii ochilor; • consumul de legume în asociere cu fasolea…

Continuare

Grupa alimentară ”Cereale” în alimentația copiilor

Grupa alimentară cereale: • cerealele (grâu, porumb, orz, secară, ovăz, orez) constituie alimentele de bază în dietă; • se consumă sub formă de pâine, mămăligă, paste făinoase, biscuiţi, produse de patiserie, cereale integrale pentru micul dejun; • cerealele conţin 65-75% din greutatea totală sub formă de hidraţi de carbon, 6-12% de proteine şi 1-5% grăsimi; • cerealele conţin micronutrienţi, mai ales în coaja boabelor. Informații utile: • cerealele sunt importante pentru asigurarea energiei de care are nevoie organismul; • jumătate din cantitatea de cerealele din alimentaţia zilnică de cereale trebuie să fie formată din cereale integrale;…

Continuare

Dieta echilibrată în alimentația copiilor

O dieta echilbrată: • acoperă nevoile pentru creştere, dezvoltare, • asigură funcţionarea la parametrii fiziologici ai organismului • este adaptată la vârsta, la greutatea, la rata de creştere, la starea de sănătate şi, nu în ultimul rând, la nivelul de activitate fizică a individului, • se realizează prin asocierea mai multor grupe de alimente, deoarece nici un aliment nu poate suplini singur toate principiile alimentare necesare organismului, cu o singură excepţie: laptele de mamă pentru sugarii mici; el poate asigura, ca singur aliment, necesarul nutritiv al sugarului până la 6 luni. Care sunt grupele de alimente? Pentru…

Continuare

Glucidele în alimentația copiilor

Care este rolul glucidelor în organism? • sunt sursa energetică cea mai importantă; • constituie un nutrient indispensabil funcţionării celulelor şi mai ales a creierului, organ care nu are capacitatea de a folosi alt substrat energetic în afară de glucoză; • sub forma glicoproteinelor, oferă un material structural multor organe; • produc senzaţia şi satisfac cerinţa de dulce. Este de reţinut faptul că diferite tipuri de zahăr nu dau aceeaşi senzaţie de dulce, iar gustul acestor produse nu este corelat cu cantitatea de zahăr prezent în produs. Însă zaharul, indiferent de senzaţia de dulce pe care o…

Continuare

Lipidele în alimentația copiilor

– grăsimile sunt compuşi chimici complecşi, prezenţi în alimente sub forma de trigliceride, colesterol şi fosfolipide; – unii dintre acizii graşi din compoziţia lipidelor nu pot fi sintetizaţi în organism, numindu-se acizi graşi esenţiali, şi anume acidul linoleic şi linolenic; ei trebuie aduşi în organism prin alimentaţie, fiind prezenţi mai ales în uleiurile vegetale (ulei de floarea soarelui, soia, porumb); – acidul arahidonic şi acidul dodecahexanoic, cu rol în dezvoltarea creierului şi a retinei, pot fi sintetizaţi din precursori (acidul linoleic şi acidul alfalinoleic) doar în cantităţi foarte mici, ceea ce face important aportul exogen (ultimul fiind prezent mai…

Continuare

Proteinele în alimentația copiilor

Ce sunt proteinele? Proteinele sunt produşi chimici complecşi, sintetizaţi în organismele vii din aminoacizi. Aminoacizii necesari producerii de proteine se pot clasifica în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie, şi  aminoacizi neesenţiali, care pot fi sintetizaţi în organism din precursori. Dacă aminoacizii esenţiali nu sunt furnizaţi prin alimentaţie, organismul îi va produce prin catabolismul proteinelor proprii. Proteinele au un rol important în organism şi anume: • contribuie la formarea ţesuturilor, determinând creşterea şi dezvoltarea; • sunt precursori ai anticorpilor, enzimelor, hormonilor şi ai acizilor nucleici, contribuind prin aceasta la funcţionarea tuturor…

Continuare

Calciul în alimentația copiilor

Funcţia esenţială a calciului este legată de mineralizarea oaselor în relaţie cu fosforul, vitamina D şi hormonul paratiroidian. Sursele de calciu sunt reprezentate de lapte şi produse lactate, galbenuş de ou, peşte, legume verzi (spanac, broccoli), fructe crude, pâine integrală şi cereale fortifiate. Biodisponibilitatea calciului este afectată de sursa alimentară şi de raportul calciu/fosfor din alimente. Calciul din laptele de mamă are o biodisponibilitate mai mare decât calciul din laptele de vacă, datorită unui raport calciu/fosfor optim. Glucoza şi lactoza din dietă îmbunătăţesc absorbţia calciului, în timp ce taninii, polifenolii şi fosforul în exces, din fibrele alimentare, limitează…

Continuare

Acidul folic în alimentația copiilor

Care este rolul acidului folic în organism? Acidul folic este o vitamină din grupul vitaminelor B. El contribuie la producerea şi menţinerea celulelor noi şi de aceea este foarte important în perioadele de diviziune celulară intensă şi de creştere rapidă, cum sunt cele din sarcină şi din perioada de sugar. Acidul folic este necesar pentru sinteza acizilor nucleici, elemente de bază în structura celulei. În acelaşi timp, folatul previne acele modificări ale ADN care pot conduce la cancer. Atât copiii, cât şi adulţii au nevoie de folat pentru a produce hematii normale şi pentru prevenirea anemiei. Care…

Continuare

Fierul în alimentația copiilor

Care este rolul fierului în organism Fierul, unul dintre cele mai abundente metale de pe Pământ, este esenţial pentru cele mai multe forme de viaţă şi pentru fiziologia normală a organismului uman. Fierul este o parte integrantă a proteinelor implicate în transportul oxigenului. De asemenea, este implicat în reglarea creşterii şi diferenţierii celulelor. De aceea, deficitul de fier conduce la limitarea aportului de oxigen către celule, rezultând oboseală, iritabilitate, parestezii în membre, scăderea capacităţii de muncă şi scăderea imunităţii.  Pe de altă parte, excesul de fier este însoţit de fenomene toxice care pot duce chiar la moarte (în unele…

Continuare

Iodul în alimentația copiilor

Iodul este un element esenţial în organism asigurând creşterea, dezvoltarea şi funcţionalitatea tuturor organelor şi sistemelor. Acţiunea sa se realizează prin faptul că intră în compoziţia hormonilor tiroidieni, substanţe reglatoare ale tuturor proceselor metabolice din organism. Care este rolul iodului în organism La copil hormonii tiroidieni sunt deosebit de importanţi fiind necesari pentru creşterea şi dezvoltarea normală şi în special pentru dezvoltarea creierului. Încă din viaţa intrauterină hormonii tiroidieni îşi pun amprenta asupra dezvoltării ţesutului nervos, asigurând dezvoltarea interconexiunilor nervoase la nivelul creierului. În acest context femeile gravide trebuie sfătuie asupra alimentaţiei care să asigure un aport adecvat de…

Continuare

Cum să liniștiți bebelușul care plânge

Cel mai important lucru este sa reactionati rapid si fara panica la plânsul copilului. Daca nu va veti apropia de copil, el va plânge si mai mult. Alimentarea – în primele luni e prezenta foamea, cea mai frecventa cauza a plânsului, dar alimentarea copilului este cea mai efectiva metoda de linistire a lui, chiar daca noaptea va veti trezi de mai multe ori. Strângerea copilului la piept – aceasta este o manifestare a iubirii: anume de asta are nevoie copilul. Daca el se linisteste când îl tineti în pozitie verticala sau cu fata…

Continuare

Reguli de bază pentru o alimentație sănătoasă a gravidei

Alegeti o dieta variata. Folositi în ratia zilnica alimente variate ce contin substante nutritive si vitamine: brânza, lapte, iaurt (contin calciu, proteine), legume si fructe (contin vitamina C, fibre, acid folic), carne si peste (contin proteine, fier), pâine, paste din faina de grâu integrala (contin proteine, fibre, acid folic). Beti îndeajuns apa si sucuri. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esential pentru functionarea normala a rinichilor si evitarea constipatiei. Mâncati numai alimente proaspat gatite. Bucatele ”stătute” ar putea contine bacterii care pot ajunge la copil amenintându-i viata. Evitati…

Continuare

Gravidele și exercițiile fizice

Exercitiul fizic moderat si regulat este considerat nepericulos si chiar binevenit pentru majoritatea femeilor gravide. Exercitiul fizic îmbunatateste circulatia sangvina, întareste muschii, va relaxeaza si va face sa aratati si sa va simtiti mai bine. Daca veti fi într-o forma fizica buna, veti suporta mai bine sarcina si veti avea o nastere mai usoara. În orice caz, nu este momentul sa începeti un sport obositor. Dar daca va simtiti bine si sunteti activa, puteti continua, în limite rezonabile, sporturile pe care le practicati înainte de sarcina. Înotul este un exercitiu…

Continuare

Gravida și locul de muncă

Multe femei lucrează până în săptămâna a 30-a de sarcină sau chiar mai mult și se simt foarte bine. Se știe însă că există anumite ocupații care sunt periculoase pentru făt. Există un risc crescut de avort spontan, naștere de făt mort sau malformații congenitale ale copilului la femeile care, la locul de munca, vin în contact cu substanțe toxice de tipul: clorura de vinil, mercur, gaze anestezice, sau care sunt expuse la niveluri crescute de radiații etc. Multe femei gravide sunt îngrijorate de pericolul iradierii în cazul în care…

Continuare

Călătoriile în timpul sarcinii

In general, puteti calatori fara probleme în timpul sarcinii. Dar trebuie sa va planificati calatoriile cu multa grija. Cea mai buna perioada pentru calatorit este trimestrul al doilea de sarcina (cele trei luni din mijlocul perioadei de sarcina). Daca trebuie sa calatoriti în ultimele luni de sarcina, cereti sfatul medicului si consultati-l în legatura cu riscul unei nasteri premature. Centurile de siguranta, folosite corect, va pot salva viata. Centura pusa prea sus (peste abdomen) poate fi periculoasa pentru mama si pentru copil în cazul unui accident. Pozitia corecta a centurii…

Continuare

Prima consultație a gravidei

În cursul primei vizite, medicul vă va pune întrebări pentru a afla daca exista factori ce ar putea afecta evolutia sarcinii si starea de sanatate a bebelusului. Va puteti astepta sa fiti întrebata despre: • lucrul dvs. si factorii profesionali; • bolile si operatiile suportate, medicamentele utilizate; • bolile ereditare în familia dvs. si a sotului; • particularitatile ciclului menstrual si data ultimei menstruatii; • nasterile avute si avorturile efectuate. Aceste detalii sunt de o importanta extrema pentru planificarea corecta a îngrijirii medicale a dumneavoastra pe parcursul sarcinii si al…

Continuare

”Reacții adverse” ale sarcinii

1. ”Răul” de dimineață  Majoritatea femeilor au greață și vomă în timpul primelor trei luni de sarcină. Ele pot fi cauzate de schimbările hormonale. De obicei, greața dispare după săptămâna a 12-a de sarcină. Pentru a evita sau reduce ”răul” de dimineață: a. Înainte de a va scula din pat, beți o ceașcă de ceai sau mâncați un biscuit; b. Sculați-vă lent și stați puțin așezată pe marginea patului; c. Luați gustări mici, la fiecare două-trei ore; d. Evitați să beți suc de citrice, cafea; beți, în schimb, băuturi gazoase;…

Continuare

Ce trebuie să evitați dacă ați stabilit că sunteți gravidă

1. Nu fumati. Evitati sa va aflati într-o încapere unde se fumeaza. Fumatul în timpul sarcinii poate reduce substantial sansa de a da nastere unui copil sanatos. 2. Nu consumati alcool. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate sa afecteze grav sanatatea copilului: anomalii de dezvoltare, retinere în dezvoltarea fizica si psihoemotionala. 3. Alimentati-va corect. – reduceti consumul de bauturi cu continut crescut de cofeina (cafea, ceai concentrat, cola); – fiti foarte atenta cu igiena alimentelor; – spalati cu atentie fructele si legumele pe care le consumati proaspete; – pentru…

Continuare

Semne precoce de sarcină

Lipsa menstruatiei asociata cu oricare din urmatoarele semne: • Marirea sânilor, care devin mai sensibili • Gust metalic ciudat în gura • Oboseala • Slabiciune fizica si ameteala • Greata si voma • Repulsie fata de unele mirosuri si alimente • Mictiunea frecventa – va permite sa presupuneti prezenta unei sarcini. O data ce ati constatat lipsa menstruatiei este în folosul dumneavoastra si a viitorului copil sa va adresati cât mai repede medicului, în special daca ati avut probleme la o sarcina precedenta sau sunteti sub observatie medicala în legatura…

Continuare

Pregătirea pentru sarcină

Pentru ca sarcina sa înceapă în cele mai bune condiții e bine sa va gândiți la aceasta până la survenirea ei. Etapa preconcepțională este o perioada de o mare importanță ce se răsfrânge atât asupra rezultatului final al sarcinii, cât și asupra sănătății viitorului copil. Sarcina neplanificata și nedorita de femeie sau nerecomandată de medic este expusă unor riscuri considerabile pentru mama și copil, în primele săptămâni de sarcina, când nici măcar nu știți daca sunteți însărcinată, dezvoltarea copilului poate fi ușor afectată de factorii profesionali și de mediul ambiant…

Continuare

Efectele curei heliomarine

In contextul omului sanatos, cura heliomarina exercita efecte dintre cele mai binefacatoare, dupa cum urmeaza: – Contribuie la ridicarea tonusului psihic prin integrarea celui ce prezinta o atractie speciala pentru acest cadru natural de existenta si de sanatate reprezentat de mare si de climatul ce o caracterizeaza. – Ajuta la calirea organismului ca si la revigorarea sa pe calea helioterapiei, a bailor de mare, a talasoterapiei, a ameliorarii respiratiei prin intermediul inspirarii unui aer de o deosebita puritate, a combaterii sedentarismului prin intermediul plimbarilor, jocurilor ca si a alergarilor pe malul…

Continuare

Cum va protejați eficient de razele soarelui

1. Folositi o crema-ecran cu factor de protectie minimum 15 SPF pe toata suprafata expusa, inclusiv pe buze si chiar daca afara este relativ innorat. 2. Reaplicati crema sau lotiunea de mai multe ori pe zi. 3. Purtati palarie si ochelari de soare. 4. Adapostiti-va la umbra ori de cate ori aveti ocazia. 5. Purtati haine lejere si lungi, care sa acopere cat mai mult din piele. 6. Planificati-va iesirile dimineata devreme sau dupa-amiaza, spre inserat, astfel incat sa evitati expunerea la soare intre orele 10.00 si 16.00. 7. Atentie…

Continuare

Folosirea internă a argilei

Pentru uz intern este indicata numai argila grasa. Daca in ea mai exista si urme de nisip trebuie trecuta printr-un tifon. Se bea argila cu apa cu 30 de minute inainte de masa (200 de grame din aceasta solutie trebuie sa contina o lingurita de argila si 200 de grame de apa, iar pentru copiii mai mici de 12 ani – o jumatate de lingurita de argila). In cazul epidemiilor infectioase apa cu argila trebuie folosita zilnic. Pentru o actiune de durata asupra intestinului, argila poate fi inghitita (in bucati…

Continuare

Câteva recomandări în terapia cu argilă

Abcese, furuncule la toate afectiunile : argila sub forma de lipie se pune pe partea inflamata a corpului pentru o ora, de patru-sase ori pe zi. Abcese in cavitatea bucala : lipia se aplica pe fata, iar argila inmuiata poate fi pusa si pe locul afectat. Lipiile se schimba la fiecare doua ore. In cazul convulsiilor, crampelor, epilepsiei, paraliziei, lipiile de argila se pun in partea inferioara a spinarii, in partea de jos a stomacului. Anghina, laringita : in aceste afectiuni este indicata gargara cu argila dizolvata in apa, dar…

Continuare

Propolisul

Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente – cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen, flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala. Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor.…

Continuare

Utilizarea mierii în constipație

In fiecare dimineata, se bea – pe stomacul gol – un pahar de apa calduta statuta (cel putin 24 de ore). Dupa aceea, se mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o crema. Excludeti din alimentatie mezelurile, prajelile, conservele, painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul, tutunul, carnea si branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si legume proaspete. In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere cu un pahar de apa minerala (nu ceai),…

Continuare

Utilizarea mierii în căderea părului

Ceai (decoct) din : mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintaura, iedera, menta, patlagina si zeama de lamaie. Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de albine. Utilizare : in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa fierbinte, se maseaza pielea capului cu ceaiul obtinut circa 10 minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua solutie. De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se incalzeste pielea capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un prosop pana la uscarea…

Continuare

Utilizarea mierii în tuberculoza pulmonară

Inhalatii cu tinctura de propolis 30% pusa in ceai de busuioc, brad, pin sau menta. Pulverizatii cu tinctura de propolis : 50 de picaturi in 50 g din ceaiul mai sus mentionat. Crema de propolis : 30 g propolis in 50 g miere de tei sau de munte. Fagure de miere sau capaceala, mestecate pana la consumarea totala. Usturoi (4-5 catei), consumat ca atare sau sub forma de suc. Se indica consumul in paralel cu putina slanina de porc si un pahar de bors. Regim dietetic : una pana la trei zile pe…

Continuare

Utilizarea mierii în reumatism

Cataplasme : frunze de varza, paie de ovaz, argila, cartofi cruzi taiati felii, hrean cu faina de mustar, ceapa taiata marunt si amestecata cu ulei de in (sau seminte fierte). Bai : frunze de frasin, fan, castan, radacina de stuf, radacina de papura. Gimnastica medicala pentru intretinerea musculaturii, care datorita durerilor se atrofiaza. Masaje cu produse apicole : miere cu otet de mere, impachetari cu ceara, unguent pe baza de venin de albine. Regim dietetic care sa elimine factorii de risc : fumat, bauturi alcoolice, exces de sare, evitarea spanacului si a steviei (care…

Continuare

Utilizarea mierii în prostatită

Ceaiuri : urzica moarta, spin (1 gram la 200 ml apa), busuioc, galbenele. Bai de sezut : tataneasa, musetel, galbenele. Ulei de dovleac : se ia cate o lingura seara, la culcare. Produse apicole : polen, pastura (polen tratat de albine cu acid lactic, pentru a-l conserva si pastra pe timpul iernii), propolis mestecat circa 3-5 minute (atentie la alergici, poate provoca pareze temporare), supozitoare cu propolis. Sunt indicate si masuri foarte severe de dieta alimentara : trebuie eliminate din consum bauturile, tutunul, cafeaua, condimentele, preparatele alimentare iritante, sarea in exces, consumul exagerat de lichide.

Continuare

Utilizarea mierii în afecțiunile hepatice

In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa – seara la ora 7 – si dupa ce da in cateva clocote, se adauga in el 5 grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu un capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata la ora 7. Atunci se strecoara si se amesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolva complet, si se pune intr-o sticla. Din ora in…

Continuare

Utilizarea mierii în afecțiunile gripale

– Inhalatii cu ceara de albine : se aseaza pe ochiul de aragaz o placa de tabla curata, pe care, dupa ce s-a infierbantat, se pune cate o bobita de ceara de marimea unui bob de grau. Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala : o inspiratie pe nas si resen gura, pana la topire,apoi se repeta inca de cinci ori. – Tinctura de propolis 30% : se pun la radacina limbii doua picaturi, cate una de fiecare parte. – Gargara : se pun 30…

Continuare

Mierea – utile în afecțiunile cardiace

Miere de albine (tei si salcam) – 3 lingurite pe zi. Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care trebuie mestecata ca o guma, chiar dupa ce s-a terminat mierea din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea functionarii cordului. Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii vasodilatatoare – 1 lingurita pe zi.

Continuare

Cauzele plânsului bebelușilor

Temperatura: verificaţi dacă copilul se simte bine. Cea mai rapidă metodă de verificare a temperaturii este de a pune mâna pe burtica copilului sau pe ceafa acestuia. Dezbrăcatul: în general sugarilor nu le place să fie dezbrăcați, de aceea încercați să reduceți cât mai mult aceste manevre, până în momentul în care sugarul se va obişnui cu ele şi le va accepta mai uşor. Disconfortul: verificați dacă nu trebuie schimbate scutecele şi dacă hainele nu sunt prea strânse. Dacă îl ustură funduleţul, curățați-l cu atenție şi lăsați-l fără scutec pentru…

Continuare

Avantajele alimentației la sân

Laptele matern conţine numeroşi factori cu rol protector împotriva infecţiilor şi alergiilor; Laptele matern este, practic, steril bacteriologic (nu conţine microbi), si furnizează toată cantitatea de vitamine, enzime, factori de apărare. Alimentaţia la sân consolidează legătura dintre mamă şi copil; Alimentaţia naturală creează între mamă şi copil o stare afectivă care contribuie la buna dezvoltare psihomotorie a copilului; Cantitatea de lapte creşte în cursul alăptării şi devine pe deplin concordanta cu nevoile sugarului, mai ales atunci când, iniţial, alăptarea se face la cerere, fără îngrădirea impusă de un anume orar…

Continuare

Ce trebuie să știm despre hepatite

Simptome Tulburări digestive, oboseală, dureri de cap, febră … acestea sunt primele semne ale unei hepatite virale, semne destul de banale. Doar apariția unei ”îngălbeniri” te face să te gândești la această boală, numită hepatită. ”Îngălbenirea” poate să atingă uneori numai albul ochilor, alteori poate să cuprindă tot corpul când acesta devine galben ca șofranul. Această colorare în galben se datorează incapacității ficatului bolnav de a elimina un pigment din sânge care se numește bilirubină. Această bilirubină face ca și urina să fie de culoare mai închisă. Dar acest tablou clasiuc…

Continuare

Alergiile alimentare

O simplă căpșună poate declanșa o urticarie, un ou – o criză de astm, un crevete – tulburări digestive. Alergiile alimentare sunt într-un real progres. Perturbat de noile obiceiuri alimentare, de excese, iritat de aditivi, coloranți și alte substanțe chimice, organismul devine din ce în ce mai alergic. Trebuie să distingem însă adevăratele alergii de falsele alergii alimentare. Primele se nasc datorită unei confuzii a sistemului imunitar. În contact cu un aliment, o băutură sau unul din componenții lor, el recunoaște un agresor și fabrică anticorpi specifici, cu scopul de…

Continuare

Sfaturi pentru un om sănătos

01. Mananca mai multa coaja de paine! Ea contine de pana la opt ori mai multa lizina, antioxidant care lupta impotriva cancerului, decat miezul. 02. Fa sport cu greutati! Universitatea Michigan a demonstrat ca barbatii care fac antrenament de forta regulat si-au scazut cu opt puncte presiunea diastolica. Indeajuns pentru a reduce cu 40% riscul de atac cerebral si cu 15% pe cel de infarct! 03. Liber la ulei de masline si otet! Pune in salata sau in mancare oricat vrei! Cu ajutorul lor vei reduce riscul de cancer, imbatranirea…

Continuare

Amigdalina, un leac pentru cancer

Un documentar realizat în urmă cu aproape 40 de ani prezintă o ipoteză uluitoare, potrivit căreia cancerul ar putea fi tratat extrem de uşor, cu ajutorul vitaminei B17. Conform dezvăluirilor prezentate în material, crunta boală, pe care nimeni şi nimic nu reuşeşte să o combată de zeci de ani, nu ar reprezenta decât „o boală a deficienţei”, ce apare la persoanele al căror organism suferă de o lipsă a amigdalinei (vitamina B17). Deşi o asemena descoperire ar duce la salvarea a milioane de vieţi anual, realizatorii filmului susţin că asociaţiile…

Continuare

De ce este bine să bei apă călduță cu lămâie și miere în fiecare dimineață

1. Îmbunătățește digestia: Combinația dintre apă, lămâie și miere ajută tranzitul intestinal. În afară de faptul că lămâia îți stimulează ficatul, aceasta ajută la eliminarea toxinelor din corp. Mierea acționează ca un antibacterian și elimină posibilele infecții din corp. 2. Curăță stomacul îmbunătățind funcționarea colonului: Dacă bei apă călduță cu lămâie și miere, pereții intestinelor – în special al colonului – sunt stimulați, reușind în acest fel să scapi de toxine, să absorbi mai ușor nutrienții și să rămâi hidratat. 3. Te scapă de constipație: Mixul este un important digestiv.…

Continuare

Alimentatia pentru o sarcina usoara

1. Imbunatatiti-va alimentatia cu ocazia sarcinii, chiar daca deja mancati sanatos Mai precis, veti avea nevoie sa cresteti consumul de proteine, anumite vitamine si minerale cum ar fi acidul folic si fierul, si caloriile (pentru energie)in timpul sarcinii. Daca mancati lucruri nehranitoare, va trebui sa incepeti sa mancati hranitor si echilibrat. Renuntati la fast food, care nu ofera decat calorii. Dar a manca bine nu inseamna a manca mai mult, sau mai degraba mult mai mult. Desi pare surprinzator, nu aveti nevoie decat de un surplus de 300 de calorii…

Continuare

Afinele negre

Afinul negru este un arbust foarte popular, al cărui fruct azi este utilizat în primul rând la prepararea diferitelor mâncăruri sau băuturi. Este excelent nu numai lângă carnea de vânat şi pentru gemuri, dar de sute de ani fructele şi frunzele sale sunt recomandate predilect şi în medicina populară. Primele menţiuni în scrierile europene despre efectele sale benefice asupra sănătăţii datează aproximativ din anul 1100. Datorită proprietăţilor sale benefice, este utilizat pe scară largă pentru scăderea glicemiei şi a tensiunii arteriale, ca diuretic, în probleme digestive, precum şi oftalmologice. Utilizarea…

Continuare

Alimente cu calorii ”negative”

Vei afla in continuare care sunt principalele categorii de alimentele “anti-grasime”, care trebuie incluse in alimentatia ta zilnica, cum sa le consumi si cum cum sa le combini cu celelalte alimente pentru a beneficia de ajutorul lor in lupta cu kilogramele. Alimentele cu “calorii negative” trebuie adaugate in meniul tau zilnic la fiecare masa . Ele pot fi grupate in 3 categorii principale: legume, fructe, condimente si mirodenii.  LEGUME Ceapa; sfecla; andive; ridiche neagra; morcov; varza; spanac; ridiche de luna; telina; dovlecel; fasole verde; ardei iute; castravete; sparanghel; conopida; brocoli.…

Continuare

Bolile copilariei

RUJEOLA (POJAR) Poate să apară la orice varstă, dar este rară in primul an de viată. Primele simptome sunt ca de răceala: copilasului ii curge nasul, ochii lăcrimează şi sunt roşii, nu are poftă de mancare si face febră. Temperatura este foarte crescută 39˚- 40˚!! Dupa 2-3 zile apar pe mucoasa bucală pete albe, mici – semnul Koplik. In cele din urmă apare o erupţie sub formă de pete rosii, usor reliefate, după urechi, apoi pe fată, pe gat, pe corp, si in cele din urma pe maini şi picioruşe.…

Continuare

Bruxismul (scrasnirea dintilor)

Bruxismul (scrasnirea dintilor) este un obicei care consta in lovirea sau frecarea dintilor intre ei. Toata lumea are, incontestabil, acest obicei. Important este cat timp, cu ce frecventa si ce intensitate se intampla. Prin acestea difera cazurile patologice. Se pare ca in timpul somnului cu vise acest lucru se intampla mai frecvent si nu este neaparat patologic (ca si vorbitul in somn sau clipitul mai des). Destul de normal, nu? Bruxismul se poate manifesta diurn (in timpul zilei) sau nocturn (noaptea). Este un fenomen extrem de des intalnit in zilele noastre. La…

Continuare

Calendarul vaccinarilor

24 ore        Tip de vaccinare: Antihepatitică B(AHB) 4-5 zile      Tip de vaccinare: Antituberculoasă(BCG) şi Antipoliomielitică VPOT) 2 luni         Tip de vaccinare: Diftero-tetanic-pertussis(DTP) 4 luni         Tip de vaccinare: Antipoliomielitică(VPOT) Diftero-tetanic-pertussis (DTP) 6 luni         Tip de vaccinare: Antipoliomielitică(VPOT) Diftero-tetanic-pertussis(DTP) Antihepatită B(AHB) 9-11 luni   Tip de vaccinare: Antirujeolică 12 luni       Tip de vaccinare: Antipoliomielitică(VPOT)-rapel I şi Diftero-tetanic-pertussis (DTP) 30-35 luni Tip de vaccinare: Diftero-tetanic-pertussis (DTP) rapel II 7 ani           Tip de vaccinare: Diftero-tetanic-pertussis (DTP) rapel III şi Antirujeolică rapel II 9 ani           Tip de vaccinare:…

Continuare

Miere si scortisoara – o combinatie utila

Artrita – Amestecaţi o parte de miere în doua părţi apă călduţă şi apoi adăugaţi o linguriţă de scorţişoara pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare. – Durerea cedează în interval de 15 minute, în cele mai multe cazuri. – Pacienţii cu artrită îşi pot administra zilnic câte o cană de apă fierbinte cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră. – Daca remediul se administrează cu regularitate, chiar şi artrita cronică poate fi vindecată. – Într-un studiu recent efectuat…

Continuare

Ceai verde

Ceai verde – detine numeroase secrete pentru sanatate. Provine din Asia, dar este foarte cunoscut pentru aportul bogat in vitamine, efectele diuretice si antioxidante. In zilele nostre, infuzia de ceai verde a devenit foarte utila in curele de slabire si in cremele anti-imbatranire. Ceai verde caracteristici: Cu un continut mai scazut de teina, datorat uscarii frunzelor de ceai verde imediat dupa culegere, este mai excitant si contine numeroase vitamine: A, B, C, E, dar si fosfor, potasiu, fier, calciu; Datorita efectului energizant, este folosit in tratamentul oboselii cronice. Infuzia de…

Continuare

Cele mai periculoase E-uri

Aditivii alimentari reprezinta orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare. Rolul aditivilor in procesarea alimentelor este acela de a conserva calitatea nutritiva a produsului. De asemenea, acestia trebuie sa…

Continuare

Eliminarea parazitilor intestinali

Sunt doua grupe de paraziti intestinali. Giardia – de exemplu – nu este un vierme, ci un organism unicelular, microscopic. A doua grupa – viermii intestinali sau helmintii, sunt paraziti cu dimensiuni mult mai mari, cuprinse intre un centimetru si 10 metri. Cel mai frecvent intalniti sunt oxiurii, limbricii si tenia. Se apreciaza la 50-60% proportia copiilor care „au viermi“. Doua sau trei cauze au permis supravietuirea acestor paraziti – in ciuda terapiilor din ce in ce mai sofisticate. In primul rand, acesti viermisori s-au adaptat si au devenit rezistenti…

Continuare

Diverse sfaturi utile

Principalele reguli care te ajuta sa fii mai sanatos, cum ar fi sa mananci zilnic cinci portii de legume si fructe, sa faci exercitii fizice in mod regulat si sa reduci din cantitatea de grasimi saturate consumata, sunt cunoscute de foarte multi oameni, mai ales ca sunt din ce in ce mai mediatizate. Insa, in ultimii ani, cercetatorii au descoperit si alte strategii legate de sanatate, doar ca unele sunt mai iesite din comun. Daily Mail a intocmit o lista cu cateva dintre cele mai neobisnuite sfaturi pentru o stare generala buna de sanatate. 1. Foloseste…

Continuare

Sfaturi pentru gripa AH1N1

Singurele porti de intrare ale virusilor sunt narile si gura / gâtul. Într-o epidemie globala de aceasta natura, este aproape imposibil sa nu intram în contact cu virusul H1N1 în ciuda tuturor precautiilor. Contactul cu virusul H1N1 nu este o problema atât de mare pe cât este proliferarea. Chiar daca sunteti înca sanatosi si nu prezentati niciun simptom al infectiei cu virusul H1N1, pentru a evita proliferarea, agravarea simptomelor si dezvoltarea unor infectii secundare, câtiva pasi foarte simpli, pasi nu pe deplin subliniati în majoritatea comunicatelor oficiale, pot fi practicati (în loc sa ne…

Continuare

Mierea – utila in multe afectiuni

ARTRITA Amestecaţi o parte de miere în doua părţi apă călduţă şi apoi adăugaţi o linguriţă de scorţişoara pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare. Durerea cedează în interval de 15 minute, în cele mai multe cazuri. Pacienţii cu artrită îşi pot administra zilnic câte o cană de apă fierbinte cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră. Daca remediul se administrează cu regularitate, chiar şi artrita cronică poate fi vindecată. Într-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a…

Continuare

Tratamente naturiste pentru urticarie

Frigul nu produce doar degeraturi sau raceli, ci poate afecta si pielea. Exista situatii când aerul rece provoaca iritatii. Printre factorii care pot declansa urticaria se numara aerul rece, expunerea la vânt în zilele friguroase, contactul cu obiecte si suprafete cu temperatura scazuta sau contactul cu zapada sau apa rece. Fiind vorba despre o afectiune de hipersensibilizare, urticaria declansata de frig nu se manifesta la toate persoanele, ci doar la acelea care prezinta o predispozitie genetica în acest sens, caz în care se poate manifesta înca din timpul copilariei. Urticaria…

Continuare

E-uri care sunt utile

Aditivii alimentari, sau E-urile, se gasesc în majoritatea produselor alimentare. Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizati, aproape 20 sunt “buni”. Care sunt aceia? Aditivii sunt substante care nu sunt ingrediente, se folosesc în cantitati foarte mici si au valori nutritive foarte scazute. Sunt conservanti, antioxidanti, coloranti, dau gust placut. Aditivii care au fost aprobati de Uniunea Europeana au primit litera E si un numar de la 1 la 500. Atunci când cumperi dulciuri pentru copii sau tot felul de produse instant, ar fi bine sa te uiti si pe…

Continuare

Cauzele vertijurilor

Simti ca uneori se învârte pamântul cu tine? Nu te impacienta, una din trei persoane se confrunta la un moment dat în viata cu vertijuri. În spatele lor se pot ascunde afectiuni minore, dar si unele mai grave. Daca este un fenomen izolat, vertijul poate semnala o problema de moment, dar, daca persista timp de   doua- trei luni, este cazul sa faci un control medical amanuntit pentru a descoperi cauza si pentru a urma un tratament adecvat. Mergi întâi la medicul de familie si acesta va decide daca este cazul…

Continuare

Oul nostru cel de toate zilele

Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l folosim si ca medicament. Au trecut timpurile cand domina o teorie gresita, precum ca ouale contin colesterol daunator. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina, holina si colesterol “bun”. Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importanta pentru imbunatatirea memoriei…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close