Filimica

Filimica (Calendula officinalis)

Filimica ocupa un loc de seama printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, cum ar fi: boance, calce, caldarusa, coconite, fetisca, floare-galbena, galbenioare, nacotele, ochi-galbeni, rosioara, rujinica, salomie, stincuta, tataisi, vizdoage. Filimica este dintre acele plante care intervin, oferindu-si ajutorul, in cancer si ulcere canceroase. Se gaseste in unele gradini la tara, uneori creste salbatic si pe grohotisuri de panta. Filimica ajunge la o inaltime de 30-60 centimetri, capitulele ei florale stralucesc in nuante de la galben pana la portocaliu-galbui, iar tulpina si frunzele sunt zemoase si lipicioase la pipait.

Exista diferite varietati: cu capitulele florale pline, cu staminele deschise sau inchise la culoare. Ele sunt similare in puterea lor de vindecare. Daca dimineata dupa ora 7 capitulele lor florale sunt inchise, inseamna ca in acea zi va ploua. De aceea, filimica era considerata inca din secolele trecute drept barometru. In medicina populara aceasta planta se culege si se utilizeaza cu flori, tulpina si frunze cu tot. Trebuie adunata insa pe soare stralucitor, caci atunci puterile ei tamaduitoare ating apogeul. Filimica poate fi luata proaspata din gradina pana tarziu in toamna, atata timp cat n-a fost napadita de rugina (mană).

filimicaFilimica se aseamana puternic cu arnica, fiindu-i insa superioara in putere curativa. Arnica n-are voie sa fie administrata intern decat sub supraveghere medicala, intrucat este posibil ca ceaiul mai degraba sa dauneze bolnavilor de inima decat sa le foloseasca, pe cand ceaiul de filimica poate fi consumat fara a dauna. Fiind o planta depurativa, ea constituie pentru noi un ajutor pretios in icterul infectios. Bautul zilnic a 1-2 cesti de ceai de filimica face minuni. Filimica are efect de curatire, stimuleaza circulatia sangelui si grabeste vindecarea ranilor.

Ceaiul de filimica se administeaza intern si in boli gastro-intestinale, in crampe si ulcere stomacale, in inflamatii ale colonului, hidropizie si hematurie. El reprezinta, de asemenea, un mare ajutor in viroze si infectii bacteriene.

Deoarece filimica da rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent si in bolile de ficat. Florile, frunzele si tulpina sunt oparite cu apa clocotita, iar ceaiul se bea neindulcit. La bolile enumerate mai sus se pot bea 3-4 cesti pe zi, aproximativ 1 lingura la fiecare sfert de ora.

Se obtine un mijloc vermifug daca se prepara un ceai din ¼ litru de apa si 1 lingura plina de flori de filimica. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaza verucile (negii) si scabia (raia); daca infuzia se fierbe si locurile atinse sunt imbaiate in ea, atunci se vindeca eczemele si inflamatiile ganglionilor.

Ceaiul, consumat zilnic, are efect depurativ.

Persoanelor care folosesc ochelari si care fac cate o baie de ochi cu ceai caldut li se intareste vederea. Spalaturile cu infuzie de filimica si coada calului, amestecate in parti egale, ajuta la ulceratii si tumori canceroase, la picioarele cu ulcer varicos, in osteoporoza, in abcesele coapsei si in ranile urate, purulente, care nu vor sa se vindece. Sa ia 1 lingura cu varf din acest amestec pentru ½ litru de apa.

Moduri de folosire:

-infuzie: 1 lingurita (cu varf) de plante la ¼ litru de apa.

-bai de sezut: de 2 ori cate 2 maini pline de plante proaspete sau 100 grame de plante uscate la 1 baie de sezut.

-spalaturi: 1 lingura (cu varf) de plante la ½ litru de apa.

-tinctura: se pune 1 pumn plin de flari intr-un litru de rachiu natural, se lasa 14 zile la soare sau la caldura de cca. 20 grade.

-alifie de filimica: de 2 ori 2 maini pline de filimica (frunze, tulpini si flori) sunt taiate marunt. 500 grame de osanza de porc hranit natural sau de untura de porc buna se infierbanta astfel de parca s-ar pune snitele la prajit. In aceasta untura fierbinte se introduc filimicile taiate, se lasa sa sfaraie bine, se amesteca si se iau de pe foc. Se acopera si se lasa sa stea timp de o zi. A doua zi, preparatul se incalzeste usor si se filtreaza printr-o bucata de panza sau tifon in vaze curate, pregatite dinainte.

-suc proaspat: se spala frunzele, tulpinile si florile si se trec, in stare umeda, prin storcatorul electric de uz casnic.