Lipidele în alimentația copiilor

– grăsimile sunt compuşi chimici complecşi, prezenţi în alimente sub forma de trigliceride, colesterol şi fosfolipide;
– unii dintre acizii graşi din compoziţia lipidelor nu pot fi sintetizaţi în organism, numindu-se acizi graşi esenţiali, şi anume acidul linoleic şi linolenic; ei trebuie aduşi în organism prin alimentaţie, fiind prezenţi mai ales în uleiurile vegetale (ulei de floarea soarelui, soia, porumb);
– acidul arahidonic şi acidul dodecahexanoic, cu rol în dezvoltarea creierului şi a retinei, pot fi sintetizaţi din precursori (acidul linoleic şi acidul alfalinoleic) doar în cantităţi foarte mici, ceea ce face important aportul exogen (ultimul fiind prezent mai ales în peşte şi preparatele din peşte);
– după starea lor la temperatura camerei, grăsimile se împart în două categorii şi anume: grăsimi solide şi uleiuri;
– uleiurile sunt grăsimi care, la temperatura camerei, sunt în stare lichidă; ele provin din numeroase plante şi din peşte; uleiurile cele mai cunoscute sunt cele de floarea soarelui, porumb, soia, măsline, susan;
– acizii mononesaturaţi care au o singură dublă legătură se găsesc în uleiurile vegetale;
– acizii graşi polinesaturaţi au două sau mai multe duble legături şi pot fi împărţiţi la rândul lor în două categorii, după poziţia cis sau trans a dublei legături; o importanţă specială se acordă, în patologia indusă de grăsimi, acizilor graşi trans care se găsesc în margarină, grăsimea din carne de vacă, miel, oaie şi în unele lactate;
– acizii graşi saturaţi derivă în principal din produse animale precum carne şi produse lactate; grăsimile solide provin de la animale sau prin prelucrarea chimică (hidrogenarea) a uleiurilor vegetale; grăsimile solide sunt în general mai bogate în acizi graşi saturaţi şi acizi graşi nesaturaţi în poziţie trans.

lipideCare este rolul lipidelor în organism?
Rolul lipidelor în organism este multiplu:
• participă la aportul caloric prin trigliceridele de rezervă din ţesutul adipos;
• intră în constituţia diverselor structuri ale organismului şi asigură absorbţia vitaminelor liposolubile A, D, E, K;
• sunt constituenţi ai membranelor celulare şi ai ţesutului nervos;
• sunt precursori esenţiali ai prostaglandinelor şi ai hormonilor;
• participă la dezvoltarea sistemului nervos şi a retinei.

Care sunt sursele de grăsimi?
• grăsimile sunt prezente în alimente de origine animală şi vegetală;
• grăsimile de origine animală sunt cele conţinute de unt, untură, carne grasă, lapte şi produse lactate (brânză, smântână) şi care conţin mai ales acizi graşi saturaţi (cu excepţia celor din peşte); unele alimente sunt în mod natural bogate în ulei precum nucile, măslinele, peştele şi avocado; majoritatea uleiurilor conţin grăsimi mononesaturate şi polinesaturate;
• peştele – precum somonul, heringul şi păstrăvul – este bogat în acizi graşi nesaturaţi;
• grăsimile din plante – uleiul de soia, floarea soarelui, porumb, măsline – şi din margarină conţin mai ales acizi graşi mono şi polinesaturaţi;
• pentru sugar, laptele de mamă este sursa cea mai importantă de lipide (trigliceride în proporţie de 98%).

Care sunt nevoile de grăsimi ale copilului?
• între 6 şi 24 de luni se recomandă ca, în alimentaţia copilului, grăsimile să reprezinte 30-40% din raţia calorică zilnică, fapt ce asigură un aport de 3% de acid linoleic şi 0,3% de acid linolenic;
• la copilul cu vârsta de peste 24 de luni se recomandă reducerea aportului de grăsime până la 30%, din care majoritatea grăsimilor să fie nesaturate.

Care sunt efectele aportului scăzut de lipide?
Aportul scăzut de lipide determină:
• aport caloric insuficient,
• absorbţie inadecvată de vitamine liposolubile,
• scăderea ratei de creştere,
• obezitate la adult, prin afectarea capacităţii de metabolizare a lipidelor.

Care sunt efectele aportului crescut de lipide?
Aportul crescut de lipide generează:
• obezitate, prin creşterea numărului de celule ale ţesutului adipos,
• sindromul metabolic,
• leziuni aterosclerotice la adult.

Informații utile:
• grăsimile din uleiuri vegetale (soia, măsline) sunt considerate „grăsimi bune”, iar cele din unt, untură, margarină, seu de oaie sau vacă „grăsimi nocive”;
• laptele de mamă acoperă necesarul de lipide al sugarului;
• se va alege o metodă de preparare a alimentelor care nu necesită un adaos suplimentar de grăsimi, precum prepararea la grătar, fierberea, înăbuşirea, coacerea;
• se va reduce cantitatea de grăsimi adăugată la prepararea alimentelor;
• se va îndepărta grăsimea de pe carnea de vacă şi pielea, în cazul preparării cărnii de pasăre;
• se va evita consumul de carne grasă şi al unturii;
• la prepararea alimentelor se vor alege uleiuri vegetale; untul, untura şi margarina vor fi înlocuite cu uleiuri de floarea soarelui, măsline, soia sau porumb;
• după prepararea alimentelor, grăsimea din supă se va decanta după fierberea cărnii, iar carnea prăjită se va pune pe hârtie absorbantă pentru a îndepărta surplusul de grăsime;
• se va limita consumul de preparate industriale de carne (salam, cremvurşti), brânză topită, smântână, îngheţată;
• se va limita consumul produselor de patiserie din comerţ, care conţin grăsimi în forma trans;
• se recomandă consultarea etichetei produselor alimentare în ceea ce priveşte conţinutul şi tipul de grăsimi pe care acestea îl conţin: saturate, nesaturate, forma trans şi conţinutul de colesterol.