Prepararea mâncărurilor pentru bolnavii de inimă

La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.

La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugand in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata, impiedica faramitarea pestelui.

Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm, gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfarsit, numai dupa ce carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a fript pe o parte.

Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la inceput pentru carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.

Aperitivele sunt preparatele culinare ce se servesc la inceputul mesei pentru a stimula apetitul. Cardiacul va alege dintre gustari pe acelea la a caror pregatire nu este absolut necesara prezenta substantelor bogate in colesterol (ou, unt, smantana, viscere) care pot fi omise sau inlocuite (substituite) fara repercusiuni asupra gustului.

Dulciurile se recomanda a fi folosite cu prudenta, eventual indulcite cu zaharina. Se recomanda compoturile, cremele de fructe, gelatinele, prajituri cu fructe, salate de fructe.

Garniturile se prepara din legume fierte in apa sau inabusite in apa si ulei. Piureurile se bat cu putin lapte fierbinte si margarina.

Salatele, prin continutul mare in vitamine si saruri minerale, acestea nu trebuie sa lipseasca de la masa cardiacului, cel putin o data pe zi si, de la masa obezului de 3-4 ori pe zi. Legumele se asorteaza cu untdelemn, lamaie, otet din fructe sau iaurt.

Sosurile sunt preparatele culinar fluide (usor vascoase) alcatuite dintr-o grasime si diverse adaosuri ca: bulionul de carne, de legume, gelul de amidon (faina), bulionul sau sucul de rosii, mustar, condimente. Grasimea indicata cardiacului este cea vegetala – uleiul de soia, uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, de floarea-soarelui, de masline – acestea asigurand un aport important de acizi grasi polinesaturati – esentiali pentru organism si avand rol echilibrat in metabolismul lipidelor. Margarinele sunt grasimi mixte (grasimi alimentare si uleiuri vegetale) la care se adauga lapte, galbenus de ou, caroten, vitamina A+D2 ; au o valoare calorica ridicata 750 cal la 100 g. Rantasul – neigienic – rezultat prin prajirea fainii in grasime incinsa (care cel mai adesea contine si ceapa prajita), confera o savoare deosebita preparatelor culinar, foarte apreciata pentru consumatori, dar in acelasi timp foarte daunatoare pentru sanatate, datorita compusilor formati din degradarea termica a grasimii.

Sufleurile se prepara cu foarte putin timp ininte de servirea mesei, cu adaos de sos alb, branza rasa etc. Sufleurile pot fi pregatite aproape din orice fel de legume (conopida, spanac, dovlecei, fasole verde, mazare, varza, andive, rosii, cartofi, vinete) sau din amestec de legume fierte, pasate, introduse in cuptor. Albusul batut spuma, impreuna cu patrunjelul si margarina, sporesc continutul in vitamine, dau un plus de savoare si un aspect agreabil sufleurilor.

Supele (ciorbele, cremele) sunt preparatele culinare, caracterizate prin continutul relativ mare de lichid, ce se servesc la inceputul mesei, cu scopul de a deschide apetitul. Valoarea lor nutritiva depinde de calitatea si cantitatea materiilor prime folosite (carne, legume, zarzavaturi) si de modul de prelucrare. Ciorba, elementul esential al pranzului, in unele zone ale tarii este supa acrita cu zeama de corcoduse verzi, zeama de varza, suc de lamaie, rosii, macris. Cand acrirea se face cu bors, ciorba este cunoscuta sub numele de bors (de legume sau carne). Borsul este usor asimilabil, gustos si nutritiv, inviorand meniul cardiacului, uneori monoton. Este foarte indicat pentru bolnavii de insuficienta cardiaca si gastrita hipoacida precum si pentru cei denutriti stimulandu-le pofta de mancare.