Proteinele în alimentația copiilor

Ce sunt proteinele?
Proteinele sunt produşi chimici complecşi, sintetizaţi în organismele vii din aminoacizi. Aminoacizii necesari producerii de proteine se pot clasifica în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie, şi  aminoacizi neesenţiali, care pot fi sintetizaţi în organism din precursori. Dacă aminoacizii esenţiali nu sunt furnizaţi prin alimentaţie, organismul îi va produce prin catabolismul proteinelor proprii.
Proteinele au un rol important în organism şi anume:
• contribuie la formarea ţesuturilor, determinând creşterea şi dezvoltarea;
• sunt precursori ai anticorpilor, enzimelor, hormonilor şi ai acizilor nucleici, contribuind prin aceasta la funcţionarea tuturor structurilor organismului şi la apărarea faţă de infecţii;
• în condiţii speciale, în perioade de deprivare energetică, proteinele pot asigura energia necesară funcţionării organismului.

proteine_pranzCare sunt sursele de proteine?
Surse importante de proteine de calitate superioară sunt:
• produsele animale – carnea, peştele, ficatul, brânza, laptele şi produsele lactate, oul;
• tofu (brânza din lapte de soia);
• unele legume – fasolea păstăi şi fasolea uscată, soia, lintea, mazărea;
• nucile, alunele şi seminţele;
• unele produse din cereale.
În mod obişnuit, legumele şi fructele conţin cantităţi reduse de proteine.

Proteinele de origine animală sunt complete şi au o valoare biologică crescută (cu excepţia gelatinei) adică acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali. Proteinele de origine vegetală au o valoare biologică mai scăzută şi sunt incomplete deoarece oferă un raport inadecvat de aminoacizi. În cele mai multe cazuri, proteinele de origine vegetală nu pot asigura singure necesarul de proteine al organismului.
Un aport adecvat de aminoacizi se poate realiza prin asocierea diferitelor alimente, precum cerealele cu laptele la micul dejun, situaţien în care apare complementaritatea dintre aminoacizii.

Care sunt efectele unui aport scăzut de proteine?
Aportul scăzut de proteine este aproape întotdeauna însoţit de un deficit în aportul energetic şi împreună generează malnutriţia protein-calorică; aceasta se manifestă clinic prin încetinirea creşterii, scăderea volumului muscular, edeme şi anemie.

Care sunt cauzele deficitului de proteine?
La sugar, malnutriţia primară (care nu este legată de prezenţa unei boli) poate fi generată de deficienţe în alimentaţie şi anume:
• formulă de lapte diluată în exces sau lapte administrat în cantităţi scăzute;
• prelungirea excesivă a alimentaţiei exclusiv la sân, fără adaosul alimentaţiei complementare;
• diversificarea cu alimente neadecvate;
• limitarea aportului de lapte din cauza percepţiei greşite în ceea ce priveşte posibilitatea apariţiei alergiei alimentare.

La copilul preşcolar şi şcolar, deficitul de proteine este asociat adesea unor greşeli alimentare sau refuzului copilului de a mânca anumite alimente, ca de exemplu: carne, lapte şi produse lactate.
La pubertate, deficitul proteic se constată mai ales la adolescenţii care consumă diete exclusiv vegetariene şi în condiţiile anorexiei psihogene.

Care sunt efectele excesului de proteine?
Alimentaţia cu o concentraţie crescută de proteine determină la copil:
• diaree, acidoză, hiperamoniemie şi creşterea ureei, prin depăşirea capacităţii ficatului şi a rinichiului de a metaboliza şi excreta cantităţile crescute de produşi azotaţi, la care se adaugă deshidratarea necesară excreţiei crescute a produşilor de metabolism;
• apariţia obezităţii mai târziu în copilărie.

Informații utile
• Proteinele sunt conţinute de lapte şi produse lactate, carne, peşte, ou, fasole boabe, mazăre, soia, linte.
• Necesarul de proteine se poate asigura printr-o alimentaţie variată, cu un conţinut de carne.
• Fasolea uscată, mazărea, lintea, năutul, soia reprezintă o alternativă pentru aportul de proteine în situaţia în care nu se pot asigura carnea şi oul.
• Laptele de mamă asigură singur întregul necesar de proteine al sugarului până la vârsta de 6 luni şi parţial după această vârstă.
• Introducerea cărnii de pui, vacă şi viţel în cadrul alimentaţiei complementare a sugarului la vârsta de 6 luni aduce un surplus de proteine şi fier.

UNICEF