Somnul bebelușilor

Veți observa că nou-născutul doarme în cea mai mare parte din zi și din noapte, cu pauze în care plânge (atât noaptea, cât și ziua) pentru a-și indica nevoile, cerând astfel mâncare, să fie schimbat, să i se dea atenție. Nopțile nedormite sunt inevitabile în cursul primelor săptămâni, când copilul se adaptează la noua viață. Mamele acceptă acest program, dar lipsa de somn poate duce la oboseală extremă. De aceea, profitați de orice moment liniștit din timpul zilei și dormiți în loc să încercați să rezolvați toate celelalte problemele casnice (unde puteți fi ajutată de o rudă sau de prieteni). Se recomandă ca mama să doarmă atunci când doarme și sugarul.

O întrebare pe care o pun de multe ori părinții este cât de mult trebuie să doarmă sugarul? Singurul care va da răspuns la această întrebare este chiar copilul. Unii au nevoie să doarmă mai mult, alții mai puțin. Atâta timp cât cel mic suge viguros, zâmbește și dă toate semnalele că „se simte bine”, după ce a fost plimbat în aer liber și locuiește într-o încăpere cu temperatură și umiditate potrivite (feriți-l de temperaturi mai mari de 22 de grade!), lăsați-l să hotărască singur cât timp doarme. Este bine să nu îl lăsați să facă pauze mai mari de 4 ore între mese. Dacă a venit ora mesei și copilul doarme, nu îl treziți brusc și nu îl puneți la sân imediat.

Treziți-l cu blândețe, începeți prin a-l dezveli, mângâiați-l încet, atingeți-i fața. După ce se trezește verificați dacă nu trebuie schimbat, și doar apoi, după ce v-ați asigurat că este curat și treaz, dați-i să mănânce.

freeimages.com
freeimages.com

Majoritatea sugarilor dorm în primele săptămâni de viață de la un supt la celălalt. Există însă și copilași care sunt trezi mai mult timp și asta nu datorită unei probleme, ci fiindcă acesta este felul lor de a fi. Dacă aveți un asemenea copil, nu trebuie să luați măsuri speciale (să-i dați medicamente sau diferite ceaiuri) pentru a-l face să doarmă mai mult decât simte el că are nevoie. După aproximativ 5 săptămâni se va obișnui cu o perioadă mai îndelungată de somn nocturn și se va culca mai devreme. O să vedeți că își va face un orar special, al lui, de somn și veghe.

Mulți sugari se obișnuiesc repede cu ideea că după mese sunt puși în pat și adorm imediat. Atenție, înainte de a pune copilul în pat țineți-l pe umăr în poziție verticală și bateți-l ușor pe spate, de jos în sus pentru a elimina aerul înghițit de copil (râgâit). Este bine să aveți un prosop pe umăr pentru că uneori aerul se elimină împreună cu mici cantități de lapte. Senzația de stomac plin va fi deseori suficientă pentru a-l adormi pe sugarul mulțumit. Gâdilatul, chicotelile și joaca nu îl vor ajuta să adoarmă; are nevoie de o perioadă de liniște, fie în pătuț fie în brațele dumneavoastră, pentru a se simți relaxat și în siguranță. Pe de altă parte, mulți copii devin mai activi după ce mănâncă. Este bine ca sugarii să fie obișnuiți să doarmă singuri în patul lor.

Sugarul mic are uneori nevoie de ajutor pentru a adormi. Puteți să-l legănați cu blândețe, fără a-l zdruncina, să-l scoateți la aer, să-i cântați, să-l lăsați să-și sugă degetele. Încercați însă să nu legănați copilul în brațe de fiecare dată când se culcă; aceasta poate determina refuzul de a se culca în patul lui.

Încercați să stabiliți o rutină înainte de somnul de noapte, care să includă baia, schimbatul în hainele pentru noapte, masa, joaca, dezmierdatul și apoi culcarea în pătuț și veți fi ferită de multe probleme mai târziu. De la aproximativ 6 luni, bebelușul va adormi mai ușor dacă toată pregătirea culcării se face la fel în fiecare seară, deoarece copiilor le plac ritualurile și rutina; nu le plac schimbările bruște.

Pe spate sau pe burtă? Majoritatea sugarilor se simt mai bine și dorm confortabil dacă sunt culcați pe burtă. Cercetările arată însă că unele accidente grave se petrec în timpul somnului pe burtă; de aceea se recomandă ca sugarul, mai ales cel mic, să fie continuu supravegheat dacă doarme în această poziție. Pe o parte, cu un sprijin în spate, este mult mai sănătos. Prejudecata care spune că se turtește capul când copilul doarme pe o parte trebuie combătută energic! De fapt, deformările craniului apar dacă sugarul nu a primit suficientă vitamina D, aceea care previne rahitismul. De cele mai multe ori, copilul își alege singur poziția pentru somn, iar după 6 luni se rotește până când ajunge în locul și pe partea preferată.

Cel puțin până la vârsta de 2 ani, nu are nevoie de pernă sub cap; ea poate contribui la unele deformări ale coloanei vertebrale sau – foarte grav – poate sufoca un sugar mic. Din primele zile de viață, pentru sănătatea copilașului, este bine să doarmă cu capul descoperit, dacă în cameră sunt 20-23 de grade C.

Nu fumați în preajma copilului (bine ar fi să n-o faceți deloc!) și feriți-l de fumul altora!

Sugarul poate fi culcat într-o cameră separată de cea a părinților începând din primele zile de viață, cu ușile deschise, astfel încât să fie auzit când dă semne de neliniște sau își cere hrana. În primele luni, copilul poate dormi și în aceeași cameră cu părinții, în patul sau coșulețul lui, dar este de dorit să nu fie obișnuit să-și petreacă somnul chiar în patul părinților. Cu toate acestea, dacă mama a născut prin  cezariană sau are o boală care o face să se deplaseze greu, pentru a ușura alăptarea de noapte, copilul poate dormi în același pat cu mama până când aceasta se însănătoșește. De asemenea, alăptarea la cererea sugarului, mai ales când este vorba de gemeni, este mult mai comodă dacă mama îi are aproape. De asemenea, când copilul este agitat, când are așa-zisele „colici” (manifestări zgomotoase ale unei nemulțumiri a sugarului pe care nu o înțelegem) este bine să doarmă pe pieptul mamei sau al tatălui.

Copilului, încă din primele zile de viață, îi face bine să fie scos la plimbare cât mai mult timp posibil sau măcar să fie ținut în curte, pe balcon, pe terasă, cel puțin în fața unui geam larg deschis, mai ales în timpul zilei, când temperatura de afară este mai mare de minus 10 grade C; pe timp canicular, evitați orele de prânz și mai ales bătaia directă a soarelui. Aerul liber, cât mai puțin poluat, vântul îl liniștesc, îi cresc rezistența la îmbolnăviri, îi fac poftă de mâncare.

Mesele de noapte sunt benefice pentru copilul hrănit la sân. Ele îl satisfac pe cel mic și cresc secreția lactată. Dacă, din motive temeinice, sugarul nu poate fi alăptat, dați-i biberonul de seară fără a-l lăsa să adoarmă cu tetina în gură; suferințe uneori foarte mari ale dinților copilului se trag din acest obicei nesănătos al unor familii. Eventual, dacă îi face plăcere, lăsați-l să își sugă degetul pe care i-l puteți retrage după ce micuțul ațipește.

Dacă se trezește în timpul nopții și plânge, verificați dacă nu trebuie schimbat de scutec sau dacă nu îi este foame. Dacă el continuă să plângă și după ce a fost schimbat și hrănit, încercați să-l liniștiți,  mângâindu-l ușor pe spate. Nu lăsați copilul să plângă! Plânsul sugarului nu este niciodată „răsfăț”; este dovada unei suferințe, a unei nesiguranțe, a unei nevoi afective. Prejudecata „plânsul îi face plămâni” este demult depășită!

UNICEF