Principii generale ale alimentaţiei în ateroscleroză și dislipidemie

Ateroscleroza este o boală a arterelor, adică a vaselor prin care sângele, încărcat cu oxigen şi substanţe nutritive, este pompat de inimă spre toate ţesuturile corpului. Arterele au formă de tub elastic, ai cărui pereți sunt alcătuiţi din trei straturi: intima, media şi adventicea. Primele leziuni caracteristice aterosclerozei privesc intima și constau din acumularea locală de grăsimi (lipide) şi îndeosebi de colesterol, glucide complexe şi sânge sau componente ale acestuia (fibrină, celule). Mai târziu apar plăci de ţesut fibros (cicatriceal) şi depuneri de calciu, care afectează stratul mediu al arterelor.…

Continuare

Principii generale de alimentație în diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală cronică de nutriție, provocată de perturbări metabolice complexe. El este caracterizat printr-o scădere a capacității organismului de a utiliza glucoza generată în principal de tulburările de secreție ale insulinei. Frecvența diabetului este mai accentuată după vârsta de 40 ani. Numeroși cercetători consideră diabetul ca o boală ereditară. În general, riscul de a deveni diabetic se observă mai ales la indivizii cu ambii părinți diabetici sau la cei care au rude bolnave suferind de această boală – bunici, unchi, mătuși, veri – chiar dacă părinții nu…

Continuare

Principii generale în alimentația bolnavilor de rinichi

Rinichii reprezintă aparatul principal de epurare sanguină, pe această cale eliminându-se majoritate produselor rezultate din procesele metabolice, în special din degradare proteinelor. Produsul excreției renale poartă numele de urină. Funcția renală, care se manifestă prin secreția renală, nu constă numai în eliminarea reziduurilor organice, ci și în menținerea constantă a mediului intern. În mare, rinichii îndeplinesc trei funcții și anume: Funcția de epurație sanguină, care constă în eliminarea produșilor inutili și toxici. Aceasta contribuie la menținerea constantă a compoziției sângelui și a mediului intern. Substanțele eliminate de rinichi pot fi…

Continuare

Reguli generale ale regimului alimentar în insuficiența cardiacă cronică

Bolnavul de regulă se internează în spital, fiind sub o supraveghere strictă și sub tratament medicamentos eficace. Regimul alimentar se caracterizează prin scăderea cantității de sare și prin administrarea unei alimentații cu valoare calorică redusă în primele 3-5 zile (1000 calorii). Reducerea sării constă în restricția ei (sub 5 g sau chiar mai puțin, 1,5-2g/zi). Aceasta se realizează prin folosirea pâinii fără sare și a laptelui declorurat (știind că 1 litru de lapte are cca 1,6 g clorură de sodiu). Se va avea în vedere că, de fapt, ionul Na…

Continuare

Principii generale ale alimentației la bolnavii cu hipertensiune arterială

În funcţie de cauzele care provoacă boala, se disting două tipuri principale de hipertensiune: secundară (sau de cauză cunoscută) şi primară (esenţială ori de cauză necunoscută). Cea mai mare parte dintre bolnavi – aproximativ 90% – suferă de hipertensiune arterială primară. Această boală, extrem de frecventă, apare, la omul adult, pe baza unor factori constituţionali moşteniţi şi sub influenţa unor factori de ambianţă, cei mai importanţi acţionând prin intermediul dietei. Dacă calitatea alimentaţiei şi, în special, aportul proteic nu influenţează tensiunea arterială, nu există nici un dubiu că supraalimentarea şi…

Continuare

Principii generale ale alimentației în constipație

Constipaţia reprezintă o stagnare sau o încetinire a eliminării conținutului intestinal. În general, ori de câte ori intervine o schimbare în ritmul de viață al unui individ sau în alimentație se instalează constipaţia obișnuită, care se poate trata uşor cu laxative ori purgative. O altă categorie de constipații sunt cele care însoțesc unele boli (ulcerul, colecistita, anexita, afecțiunile glandulare) sau intoxicaţii cu substanţe chimice (plumb, arsenic, opiu etc.). În aceste cazuri, constipația este simptomatică.  Afecțiunea poate fi cauzată și de existenţa unui obstacol mecanic – situat fie în afara lumenului…

Continuare

Principii generale ale alimentației în enterocolita acută și cronică

Enterocolita acută se manifestă prin tulburări de intensitate medie şi este cauzată de toxiinfecţii, infecţii specifice sau de cauze nespecifice (fructe crude, parţial fermentate, lapte, legume crude, băuturi reci, mâncăruri mai grele etc.). Dieta are un rol deosebit, ea trecând progresiv prin etapele: – hidrică, – amilacee, – mixtă. Dieta hidrică va fi prima măsură eficace în cazul apariției enterocolitei. Va dura 1-2 zile și va fi formată din: ceaiuri moderat îndulcite, în cantităţi mici și repetate. Se mai pot permite limonade cu lămâie, muşeţel cu zeamă de lămâie; de…

Continuare

Principii generale de alimentaţie în bolile de stomac

Aşezarea stomacului în partea superioară a tubului digestiv şi structura sa îi asigură un rol de mare importanţă în procesele de digestie. Prin mestecare, hrana este tăiată cu dinţii, măcinată cu măselele şi amestecată continuu cu salivă. În urma acestor operaţii, masa alimentară are consistenţa unei paste ce se transformă în ultima parte a masticaţiei într-un bol învelit cu un strat de salivă bogată în mucus alunecos, care favorizează operaţia de înghiţire a bolului. Bolul alimentar format este împins mai departe printr-o serie de mişcări complexe, perfect coordonate, ale muşchilor…

Continuare

Sfaturi generale privind alimentația zilnică

Mâncaţi de patru ori pe zi: dimineaţa, la 11-12, la ora 16 şi la ora 20. Masa de dimineață trebuie să fie compusă din alimente uşor digestibile şi substanțiale: pâine prăjită, unt, ouă, lapte, brânză, făinoase cu lapte, gem. Ea trebuie să furnizeze majoritatea caloriilor cheltuite la locul de muncă, dar să nu îngreuneze digestia, în perioada de maximă activitate. Gustarea luată la locul de muncă va fi compusă, de pildă, din pâine cu unt şi brânză sau un ou răscopt. Masa principală a zilei, luată după terminarea programului de…

Continuare

Alimentația oamenilor în vârstă

Problema bătrâneții preocupă din ce în ce mai mult oamenii de pretutindeni. Durata medie a vieţii a crescut în toată lumea. Acest fapt e datorat îmbunătăţirii în primul rând a condiţiilor social-economice şi măsurilor de ocrotire a sănătăţii. Dar problema care stă înaintea oamenilor în general şi a celor de ştiinţă în particular nu e prelungirea bătrâneţii, ci a stării de sănătate şi de capacitate de munca până la vârste din ce în ce mai înaintate. Pentru aceasta, alimentaţia cere o atenţie specială. Fiecare vârstă îşi are particularitățile ei. Aceasta…

Continuare

Alimentația femeii în perioada maternității

Maternitatea, socotită din momentul fecundării ovulului până la încetarea secreţiei lactate, reprezintă o lungă perioadă din viața femeii. În tot acest timp, în organismul matern au loc o serie de profunde transformări structurale şi funcţionale. Formarea şi dezvoltarea produsului de concepţie, mărirea impresionantă a uterului, formarea placentei, creşterea volumului de sânge, dezvoltarea glandelor mamare, modificarea activităţii glandelor endocrine, secreţia lactată și alte transformări neenumerate aici determină la femeia gravidă şi care alăptează alte trebuințe nutritive decât în condiţiile obişnuite de viaţă. Dacă aceste necesităţi nutritive nu sunt satisfăcute printr-o alimentaţie…

Continuare

Regulile alimentației sănătoase

Alimentatia normala inseamna respectarea regulilor de igiena stabilite stiintific prin care se asigura calitatea si cantitatea alimentelor pentru a putea trai sanatosi si a munci eficient. 1. Alimentatia trebuie sa fie corespunzatoare calitativ, adica sa cuprinda substantele nutritive necesare cresterii, dezvoltarii si desfasurarii activitatii omului (proteine, glucide, lipide, apa, saruri minerale si vitamine) in anumite perioade de varsta si conditii de viata. 2. Alimentele trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ, adica sa se asigure cantitatile de substanta cerute pentru a acoperi cheltuielile energetice ale organismului si pentru construirea…

Continuare

Recomandări generale pentru dieta grupei B

– Grupa sanguina B se aseamana in multe privinte cu grupa sanguina O. Oamenii care au grupa B sunt in general rezistenti si ageri, capabili sa reziste la multe dintre cele mai severe boli caracteristice epocii moderne cum ar fi cardiopatiile si cancerul. Chiar si atunci cand contracteaza aceste boli ei le vor supravietui aproape sigur. – Persoanele cu grupa B sunt predispuse mai degraba la tulburari rare cum ar fi: scleroza multipla, sindromul de oboseala cronica. – B vine de la balanta. Dieta grupei B este echilibrata si complexa…

Continuare

Recomandări generale pentru dieta grupei A

– Persoanele cu grupa A au un sistem imunitar foarte sensibil si trebuie sa elimine alimentele suprapreparate si rafinate specifice epocii moderne si sa consume alimente cat mai naturale (proaspete, ecologice). – Urmand dieta grupei A, creste imunitatea si pot fi evitati factorii de risc care genereaza anumite boli specifice acestei grupe: bolile cardiace si diabetul. – Alimentatia vegetariana este cea mai benefica pentru grupa A. Se recomanda proteinele vegetale. Sistemul digestiv al celor care au grupa A prelucreaza mai greu carnea rosie si grasimile animale. Prezenta in cantitate redusa…

Continuare

Cerinţe pentru alimentația artificială a sugarului

Alimentaţia artificială este alimentaţia sugarului în primele patru luni de viaţă cu un alt lapte în loc de laptele uman. Tehnica de alimentaţie artificială include un şir de principii obligatorii şi anume: 1. Noul aliment se va introduce în alimentaţie numai când copilul este sănătos. 2. Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin tatonarea toleranţei digestive, în cantităţi mici, care ulterior se vor mări. 3. Nu se vor introduce niciodată simultan două sau mai multe alimente noi. 4. Nu este raţională folosirea a două sau mai multe formule de…

Continuare

Alimentația mixtă şi artificială a sugarului

Alimentaţia mixtă este alimentaţia sugarului din primele patru luni de viaţă cu laptele uman şi cu un altfel de lapte. Indicaţiile pentru o alimentare mixtă sunt: hipogalactia, absenţa mamei de la unele supturi prin reluarea activităţii profesionale, prematuritate etc. Tehnica alimentaţiei mixte cuprinde două procedee: 1. Metoda complementară practicată în cazul cu hipogalactite şi la prematuri, ea constă în punerea copilului la san, se face apoi proba suptului după care se completează cu un preparat de lapte pană la acoperirea raţiei alimentare la o masă. Metoda este fiziologică, menţine stimulul prin…

Continuare

Alimentația artificială a sugarului

Superioritatea hrănirii copilului cu lapte de mamă este incontestabilă, așa cum este explicat amănunțit mai sus. Există totuși situații în care nu este posibilă (copil adoptat, mama foarte bolnavă sau purtătoare de diferiți viruși etc.) și atunci se recurge la hrănirea sugarului cu biberonul. Alegerea laptelui: sugarul, deci copilul care nu a împlinit un an va primi „lapte-formulă pentru sugari”, NU lapte de vacă. Medicul dumneavoastră de familie vă va ajuta în alegerea preparatului. Insistăm asupra alegerii preparatului în consultare cu un medic (pediatru, neonatolog sau medic de familie) și…

Continuare

Alimentația gravidei

Alimentaţia gravidei trebuie să asigure necesarul nutritiv pentru mamă şi copil. Oglinda cea mai fidelă a unui aport nutriţional adecvat este reprezentată de creşterea în greutate considerată optimă, între 10 şi 12 kg în cele 40 de săptămâni de amenoree. Creşteri în greutate sub sau peste aceste valori s-au dovedit a avea un răsunet nefavorabil atât asupra organismului matern, cât şi asupra produsului de concepţie (suferinţă fetală cronică, dismaturitate etc.) 1. Aportul caloric util este de aproximativ 300 calorii suplimentare faţă de necesarul obişnuit al femeii; în cazul gravidelor care depun o muncă fizică foarte intensă, necesarul poate…

Continuare

Alimentația copilului

Alimentaţia sănătoasă pentru un copilul mai mare de 24 de luni implică respectarea a trei principii de bază şi anume: – varietate alimentară, ceea ce înseamnă consumul de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare (menţionate anterior); – proporţionalitate, adică un consum mai mare de anumite alimente precum fructe, legume, cereale integrale lapte şi produse lactate raportat la alimentele cu un conţinut crescut de grasimi, colesterol şi adaos de zahăr; – moderaţie, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi a celor cu zahăr adăugat. Cum se alcătuieşte un meniu alimentar? În alcătuirea…

Continuare

Alimentația sugarului

Alăptarea • în primele 6 luni de viaţă sugarul trebuie alăptat exclusiv (sân la cerere, fără apă/ceai), laptele mamei acoperind integral nevoile nutritive ale sugarului până la vârsta de 6 luni; • este necesară menţinerea alăptării până la vârsta de cel puţin 12 luni datorită proprietăţilor nutriţionale şi antiinfecţioase ale laptelui matern. (recomandările OMS susţin alăptarea până la 24 luni şi peste); • Mama trebuie susţinută să menţină alăptarea cât mai mult timp posibil: să fie învăţată poziţii corecte de alăptare, să fie instruită să facă „bancă de lapte” când începe serviciul etc. În lipsa laptelui matern,…

Continuare

Grupa alimentară ”Dulciuri și grăsimi” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ DULCIURI ŞI GRĂSIMI Dulciurile • Specialiştii recomandă evitarea dulciurilor în exces. În această categorie intră şi mierea, care este contraindicată la copiii sub 1 an deoarece poate conţine spori de Clostridum Botulinicum. • Adaosul de zahăr predispune la carii dentare; ceaiul îndulcit scade apetitul pentru alte alimente cu o valoare nutritivă mai mare. Grăsimile • Pentru copilul de peste 24 luni se recomandă consumul de produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsimi, precum lapte şi iaurt cu 1% grăsime, brânză slabă; consumul de carne slabă de pui, curcan, viţel; folosirea cărnii de peşte.

Continuare

Grupa alimentară ”Lapte și produse lactate” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE • în această grupă sunt incluse: laptele (nemodificat şi cel degresat), iaurtul, toate tipurile de brânză, budincile pe bază de lapte; • laptele de vacă are un conţinut crescut de nutrienţi, ceea ce îl face un aliment important în alimentaţia copilului atunci când este oferit la vârsta şi sub formele adecvate; • laptele de vacă nemodificat poate fi introdus progresiv de la 12 luni în completarea laptelui de mamă, în situaţia în care laptele de mamă este insuficient sau sugarul este înţărcat şi nu sunt disponibile formule de lapte pentru sugari; • în…

Continuare

Grupa alimentară ”Carne, pește, ouă” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ CARNE, PEŞTE, OUĂ • această grupă conţine alimente de origine animală şi include carnea de vacă, pasăre, curcan, porc şi peşte; • alimentele din această grupă aduc în dietă următorii nutrienţi principali: proteine, fier, vitaminele B şi E, zinc şi magneziu; • substanţele nutritive sunt într-o concentraţie mai mare în ţesutul slab din carne; • produsele de origine animală sunt surse importante de proteine, vitamine, fier şi folaţi; • carnea şi oul sunt bogate şi în zinc; • carnea, şi în special ficatul, aduc în economia organismului fier legat de hem care previne…

Continuare

Grupa alimentară ”Legume și fructe” în alimentația copiilor

GRUPA ALIMENTARĂ LEGUME ŞI FRUCTE • legumele şi fructele conţin vitamine, minerale, amidon, fibre şi substanţe fără valoare nutritivă precum antioxidanţi şi fitosteroli; • legumele au conţinut diferit de micronutrienţi; • legumele şi fructele cu un conţinut mare de vitamina C sunt măceşele, coacăzele, afinele, varza, ardeii roşii, ardeii verzi, broccoli, citricele şi cartofii copţi în coajă; • legumele cu frunze verzi conţin folaţi, potasiu şi magneziu; • legumele colorate în galben conţin carotenoizi, care sunt transformaţi în vitamina A şi au un rol în menţinerea sănătăţii ochilor; • consumul de legume în asociere cu fasolea…

Continuare

Grupa alimentară ”Cereale” în alimentația copiilor

Grupa alimentară cereale: • cerealele (grâu, porumb, orz, secară, ovăz, orez) constituie alimentele de bază în dietă; • se consumă sub formă de pâine, mămăligă, paste făinoase, biscuiţi, produse de patiserie, cereale integrale pentru micul dejun; • cerealele conţin 65-75% din greutatea totală sub formă de hidraţi de carbon, 6-12% de proteine şi 1-5% grăsimi; • cerealele conţin micronutrienţi, mai ales în coaja boabelor. Informații utile: • cerealele sunt importante pentru asigurarea energiei de care are nevoie organismul; • jumătate din cantitatea de cerealele din alimentaţia zilnică de cereale trebuie să fie formată din cereale integrale;…

Continuare

Glucidele în alimentația copiilor

Care este rolul glucidelor în organism? • sunt sursa energetică cea mai importantă; • constituie un nutrient indispensabil funcţionării celulelor şi mai ales a creierului, organ care nu are capacitatea de a folosi alt substrat energetic în afară de glucoză; • sub forma glicoproteinelor, oferă un material structural multor organe; • produc senzaţia şi satisfac cerinţa de dulce. Este de reţinut faptul că diferite tipuri de zahăr nu dau aceeaşi senzaţie de dulce, iar gustul acestor produse nu este corelat cu cantitatea de zahăr prezent în produs. Însă zaharul, indiferent de senzaţia de dulce pe care o…

Continuare

Lipidele în alimentația copiilor

– grăsimile sunt compuşi chimici complecşi, prezenţi în alimente sub forma de trigliceride, colesterol şi fosfolipide; – unii dintre acizii graşi din compoziţia lipidelor nu pot fi sintetizaţi în organism, numindu-se acizi graşi esenţiali, şi anume acidul linoleic şi linolenic; ei trebuie aduşi în organism prin alimentaţie, fiind prezenţi mai ales în uleiurile vegetale (ulei de floarea soarelui, soia, porumb); – acidul arahidonic şi acidul dodecahexanoic, cu rol în dezvoltarea creierului şi a retinei, pot fi sintetizaţi din precursori (acidul linoleic şi acidul alfalinoleic) doar în cantităţi foarte mici, ceea ce face important aportul exogen (ultimul fiind prezent mai…

Continuare

Proteinele în alimentația copiilor

Ce sunt proteinele? Proteinele sunt produşi chimici complecşi, sintetizaţi în organismele vii din aminoacizi. Aminoacizii necesari producerii de proteine se pot clasifica în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism şi trebuie aduşi prin alimentaţie, şi  aminoacizi neesenţiali, care pot fi sintetizaţi în organism din precursori. Dacă aminoacizii esenţiali nu sunt furnizaţi prin alimentaţie, organismul îi va produce prin catabolismul proteinelor proprii. Proteinele au un rol important în organism şi anume: • contribuie la formarea ţesuturilor, determinând creşterea şi dezvoltarea; • sunt precursori ai anticorpilor, enzimelor, hormonilor şi ai acizilor nucleici, contribuind prin aceasta la funcţionarea tuturor…

Continuare

Calciul în alimentația copiilor

Funcţia esenţială a calciului este legată de mineralizarea oaselor în relaţie cu fosforul, vitamina D şi hormonul paratiroidian. Sursele de calciu sunt reprezentate de lapte şi produse lactate, galbenuş de ou, peşte, legume verzi (spanac, broccoli), fructe crude, pâine integrală şi cereale fortifiate. Biodisponibilitatea calciului este afectată de sursa alimentară şi de raportul calciu/fosfor din alimente. Calciul din laptele de mamă are o biodisponibilitate mai mare decât calciul din laptele de vacă, datorită unui raport calciu/fosfor optim. Glucoza şi lactoza din dietă îmbunătăţesc absorbţia calciului, în timp ce taninii, polifenolii şi fosforul în exces, din fibrele alimentare, limitează…

Continuare

Acidul folic în alimentația copiilor

Care este rolul acidului folic în organism? Acidul folic este o vitamină din grupul vitaminelor B. El contribuie la producerea şi menţinerea celulelor noi şi de aceea este foarte important în perioadele de diviziune celulară intensă şi de creştere rapidă, cum sunt cele din sarcină şi din perioada de sugar. Acidul folic este necesar pentru sinteza acizilor nucleici, elemente de bază în structura celulei. În acelaşi timp, folatul previne acele modificări ale ADN care pot conduce la cancer. Atât copiii, cât şi adulţii au nevoie de folat pentru a produce hematii normale şi pentru prevenirea anemiei. Care…

Continuare

Fierul în alimentația copiilor

Care este rolul fierului în organism Fierul, unul dintre cele mai abundente metale de pe Pământ, este esenţial pentru cele mai multe forme de viaţă şi pentru fiziologia normală a organismului uman. Fierul este o parte integrantă a proteinelor implicate în transportul oxigenului. De asemenea, este implicat în reglarea creşterii şi diferenţierii celulelor. De aceea, deficitul de fier conduce la limitarea aportului de oxigen către celule, rezultând oboseală, iritabilitate, parestezii în membre, scăderea capacităţii de muncă şi scăderea imunităţii.  Pe de altă parte, excesul de fier este însoţit de fenomene toxice care pot duce chiar la moarte (în unele…

Continuare

Iodul în alimentația copiilor

Iodul este un element esenţial în organism asigurând creşterea, dezvoltarea şi funcţionalitatea tuturor organelor şi sistemelor. Acţiunea sa se realizează prin faptul că intră în compoziţia hormonilor tiroidieni, substanţe reglatoare ale tuturor proceselor metabolice din organism. Care este rolul iodului în organism La copil hormonii tiroidieni sunt deosebit de importanţi fiind necesari pentru creşterea şi dezvoltarea normală şi în special pentru dezvoltarea creierului. Încă din viaţa intrauterină hormonii tiroidieni îşi pun amprenta asupra dezvoltării ţesutului nervos, asigurând dezvoltarea interconexiunilor nervoase la nivelul creierului. În acest context femeile gravide trebuie sfătuie asupra alimentaţiei care să asigure un aport adecvat de…

Continuare

Reguli de bază pentru o alimentație sănătoasă a gravidei

Alegeti o dieta variata. Folositi în ratia zilnica alimente variate ce contin substante nutritive si vitamine: brânza, lapte, iaurt (contin calciu, proteine), legume si fructe (contin vitamina C, fibre, acid folic), carne si peste (contin proteine, fier), pâine, paste din faina de grâu integrala (contin proteine, fibre, acid folic). Beti îndeajuns apa si sucuri. Consumul suficient de lichide în timpul sarcinii este esential pentru functionarea normala a rinichilor si evitarea constipatiei. Mâncati numai alimente proaspat gatite. Bucatele ”stătute” ar putea contine bacterii care pot ajunge la copil amenintându-i viata. Evitati…

Continuare

Avantajele alimentației la sân

Laptele matern conţine numeroşi factori cu rol protector împotriva infecţiilor şi alergiilor; Laptele matern este, practic, steril bacteriologic (nu conţine microbi), si furnizează toată cantitatea de vitamine, enzime, factori de apărare. Alimentaţia la sân consolidează legătura dintre mamă şi copil; Alimentaţia naturală creează între mamă şi copil o stare afectivă care contribuie la buna dezvoltare psihomotorie a copilului; Cantitatea de lapte creşte în cursul alăptării şi devine pe deplin concordanta cu nevoile sugarului, mai ales atunci când, iniţial, alăptarea se face la cerere, fără îngrădirea impusă de un anume orar…

Continuare

Alimentatia pentru o sarcina usoara

1. Imbunatatiti-va alimentatia cu ocazia sarcinii, chiar daca deja mancati sanatos Mai precis, veti avea nevoie sa cresteti consumul de proteine, anumite vitamine si minerale cum ar fi acidul folic si fierul, si caloriile (pentru energie)in timpul sarcinii. Daca mancati lucruri nehranitoare, va trebui sa incepeti sa mancati hranitor si echilibrat. Renuntati la fast food, care nu ofera decat calorii. Dar a manca bine nu inseamna a manca mai mult, sau mai degraba mult mai mult. Desi pare surprinzator, nu aveti nevoie decat de un surplus de 300 de calorii…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close