Principii generale ale alimentaţiei în ateroscleroză și dislipidemie

Ateroscleroza este o boală a arterelor, adică a vaselor prin care sângele, încărcat cu oxigen şi substanţe nutritive, este pompat de inimă spre toate ţesuturile corpului. Arterele au formă de tub elastic, ai cărui pereți sunt alcătuiţi din trei straturi: intima, media şi adventicea. Primele leziuni caracteristice aterosclerozei privesc intima și constau din acumularea locală de grăsimi (lipide) şi îndeosebi de colesterol, glucide complexe şi sânge sau componente ale acestuia (fibrină, celule). Mai târziu apar plăci de ţesut fibros (cicatriceal) şi depuneri de calciu, care afectează stratul mediu al arterelor.…

Continuare

Principii generale de alimentație în diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală cronică de nutriție, provocată de perturbări metabolice complexe. El este caracterizat printr-o scădere a capacității organismului de a utiliza glucoza generată în principal de tulburările de secreție ale insulinei. Frecvența diabetului este mai accentuată după vârsta de 40 ani. Numeroși cercetători consideră diabetul ca o boală ereditară. În general, riscul de a deveni diabetic se observă mai ales la indivizii cu ambii părinți diabetici sau la cei care au rude bolnave suferind de această boală – bunici, unchi, mătuși, veri – chiar dacă părinții nu…

Continuare

Principii generale în alimentația bolnavilor de rinichi

Rinichii reprezintă aparatul principal de epurare sanguină, pe această cale eliminându-se majoritate produselor rezultate din procesele metabolice, în special din degradare proteinelor. Produsul excreției renale poartă numele de urină. Funcția renală, care se manifestă prin secreția renală, nu constă numai în eliminarea reziduurilor organice, ci și în menținerea constantă a mediului intern. În mare, rinichii îndeplinesc trei funcții și anume: Funcția de epurație sanguină, care constă în eliminarea produșilor inutili și toxici. Aceasta contribuie la menținerea constantă a compoziției sângelui și a mediului intern. Substanțele eliminate de rinichi pot fi…

Continuare

Reguli generale ale regimului alimentar în insuficiența cardiacă cronică

Bolnavul de regulă se internează în spital, fiind sub o supraveghere strictă și sub tratament medicamentos eficace. Regimul alimentar se caracterizează prin scăderea cantității de sare și prin administrarea unei alimentații cu valoare calorică redusă în primele 3-5 zile (1000 calorii). Reducerea sării constă în restricția ei (sub 5 g sau chiar mai puțin, 1,5-2g/zi). Aceasta se realizează prin folosirea pâinii fără sare și a laptelui declorurat (știind că 1 litru de lapte are cca 1,6 g clorură de sodiu). Se va avea în vedere că, de fapt, ionul Na…

Continuare

Principii generale ale alimentației la bolnavii cu hipertensiune arterială

În funcţie de cauzele care provoacă boala, se disting două tipuri principale de hipertensiune: secundară (sau de cauză cunoscută) şi primară (esenţială ori de cauză necunoscută). Cea mai mare parte dintre bolnavi – aproximativ 90% – suferă de hipertensiune arterială primară. Această boală, extrem de frecventă, apare, la omul adult, pe baza unor factori constituţionali moşteniţi şi sub influenţa unor factori de ambianţă, cei mai importanţi acţionând prin intermediul dietei. Dacă calitatea alimentaţiei şi, în special, aportul proteic nu influenţează tensiunea arterială, nu există nici un dubiu că supraalimentarea şi…

Continuare

Principii generale ale alimentației în constipație

Constipaţia reprezintă o stagnare sau o încetinire a eliminării conținutului intestinal. În general, ori de câte ori intervine o schimbare în ritmul de viață al unui individ sau în alimentație se instalează constipaţia obișnuită, care se poate trata uşor cu laxative ori purgative. O altă categorie de constipații sunt cele care însoțesc unele boli (ulcerul, colecistita, anexita, afecțiunile glandulare) sau intoxicaţii cu substanţe chimice (plumb, arsenic, opiu etc.). În aceste cazuri, constipația este simptomatică.  Afecțiunea poate fi cauzată și de existenţa unui obstacol mecanic – situat fie în afara lumenului…

Continuare

Principii generale ale alimentației în enterocolita acută și cronică

Enterocolita acută se manifestă prin tulburări de intensitate medie şi este cauzată de toxiinfecţii, infecţii specifice sau de cauze nespecifice (fructe crude, parţial fermentate, lapte, legume crude, băuturi reci, mâncăruri mai grele etc.). Dieta are un rol deosebit, ea trecând progresiv prin etapele: – hidrică, – amilacee, – mixtă. Dieta hidrică va fi prima măsură eficace în cazul apariției enterocolitei. Va dura 1-2 zile și va fi formată din: ceaiuri moderat îndulcite, în cantităţi mici și repetate. Se mai pot permite limonade cu lămâie, muşeţel cu zeamă de lămâie; de…

Continuare

Principii generale de alimentaţie în bolile de stomac

Aşezarea stomacului în partea superioară a tubului digestiv şi structura sa îi asigură un rol de mare importanţă în procesele de digestie. Prin mestecare, hrana este tăiată cu dinţii, măcinată cu măselele şi amestecată continuu cu salivă. În urma acestor operaţii, masa alimentară are consistenţa unei paste ce se transformă în ultima parte a masticaţiei într-un bol învelit cu un strat de salivă bogată în mucus alunecos, care favorizează operaţia de înghiţire a bolului. Bolul alimentar format este împins mai departe printr-o serie de mişcări complexe, perfect coordonate, ale muşchilor…

Continuare

Sfaturi generale privind alimentația zilnică

Mâncaţi de patru ori pe zi: dimineaţa, la 11-12, la ora 16 şi la ora 20. Masa de dimineață trebuie să fie compusă din alimente uşor digestibile şi substanțiale: pâine prăjită, unt, ouă, lapte, brânză, făinoase cu lapte, gem. Ea trebuie să furnizeze majoritatea caloriilor cheltuite la locul de muncă, dar să nu îngreuneze digestia, în perioada de maximă activitate. Gustarea luată la locul de muncă va fi compusă, de pildă, din pâine cu unt şi brânză sau un ou răscopt. Masa principală a zilei, luată după terminarea programului de…

Continuare

Alimentația oamenilor în vârstă

Problema bătrâneții preocupă din ce în ce mai mult oamenii de pretutindeni. Durata medie a vieţii a crescut în toată lumea. Acest fapt e datorat îmbunătăţirii în primul rând a condiţiilor social-economice şi măsurilor de ocrotire a sănătăţii. Dar problema care stă înaintea oamenilor în general şi a celor de ştiinţă în particular nu e prelungirea bătrâneţii, ci a stării de sănătate şi de capacitate de munca până la vârste din ce în ce mai înaintate. Pentru aceasta, alimentaţia cere o atenţie specială. Fiecare vârstă îşi are particularitățile ei. Aceasta…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close