Alimente și mâncăruri interzise pentru bolnavii de diabet

Băuturi: bere, vin dulce, must, sirop, lichior, băuturi îndulcite cu zahăr. Pâine: orice fel de pâine peste cantitatea permisă. Supe : supe cu rântaş, supe cu paste făinoase sau cu orez. Mâncăruri cu carne: oricare din mâncărurile cu rântaș, şniţel cu pesmet sau cu făină, chiftele preparate cu pâine sau perişoare cu orez. Peşte: peşte prăjit în pesmet. Brânzeturi: brânză de vaci şi urdă peste cantitățile permise. Grăsimi: interzise în exces. Zarzavaturi şi legume: cartofi, morcovi, ţelină, sfeclă, mazăre, ceapă peste cantităţile permise. Legume uscate: fasole boabe, linte, mazăre, deoarece…

Continuare

Alimente și mâncăruri indicate pentru bolnavii de diabet

Băuturi: apă, sifon, ceaiuri. În cantităţi indicate de medic: lapte, lapte bătut, cafea cu lapte, fiertură de tărâţe, vin. Toate ceaiurile vor fi preparate cu zaharină. Este totuşi mai bine dacă bolnavul se va obișnui să consume ceaiurile şi laptele neîndulcite. Pâine: în cantităţi permise de medic, pâine neagră, intermediară, pâine de Graham. Se preferă pâinea intermediară sau neagră, datorită conţinutului bogat în vitamine ale grupului B. Numai în cazurile indicate de medic diabeticul va consuma pâine albă. Dacă se recomandă ori se preferă pâine prăjită, aceasta va fi cântărită…

Continuare

Principii generale de alimentație în diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală cronică de nutriție, provocată de perturbări metabolice complexe. El este caracterizat printr-o scădere a capacității organismului de a utiliza glucoza generată în principal de tulburările de secreție ale insulinei. Frecvența diabetului este mai accentuată după vârsta de 40 ani. Numeroși cercetători consideră diabetul ca o boală ereditară. În general, riscul de a deveni diabetic se observă mai ales la indivizii cu ambii părinți diabetici sau la cei care au rude bolnave suferind de această boală – bunici, unchi, mătuși, veri – chiar dacă părinții nu…

Continuare

Principii generale în alimentația bolnavilor de rinichi

Rinichii reprezintă aparatul principal de epurare sanguină, pe această cale eliminându-se majoritate produselor rezultate din procesele metabolice, în special din degradare proteinelor. Produsul excreției renale poartă numele de urină. Funcția renală, care se manifestă prin secreția renală, nu constă numai în eliminarea reziduurilor organice, ci și în menținerea constantă a mediului intern. În mare, rinichii îndeplinesc trei funcții și anume: Funcția de epurație sanguină, care constă în eliminarea produșilor inutili și toxici. Aceasta contribuie la menținerea constantă a compoziției sângelui și a mediului intern. Substanțele eliminate de rinichi pot fi…

Continuare

Tipuri de meniuri pentru bolnavii de gastrită

Dimineața: 200 g lapte, 25 g frișcă sau 10g unt și 2 felii de pâine prăjită. Ora 10: 10g frișcă sau 250 g lapte cu 2 biscuiți sau 2 felii de pâine cu unt și cu 30g brânză de vacă sau telemea desărată. Prânz: 200 g supă de zarzavat dreasă cu  1 ou, 1 ou fiert moale cu garnitură de piure de spanac, orez cu lapte trecut prin sită sau griș cu lapte. După masă: 1 pahar (250g) lapte sau 100 g frișcă și biscuiți. Seara: 100g carne fiartă sau…

Continuare

Tipuri de meniuri pentru bolnavii de ulcer

În perioada întâi (dureri mari, grețuri, vărsături): 1 ½ litri lapte – se va servi în porții mici, în timpul zilei. Treptat cantitatea de lapte se poate mări. Ora 12: 200 ml supă de legume Ora 18: 200 ml supă de legume cu lapte și 1 ou. Aproximativ 1100 calorii. În perioada a doua (dureri mai mici sau dispărute): 2 litri de lapte, împărțit în porții mici în cursul zilei. Dimineața: 4 biscuiți cu lapte. Ora 12: 200 ml supă de legume cu 1 ou și unt. Ora 18: 150…

Continuare

Principii generale de alimentaţie în bolile de stomac

Aşezarea stomacului în partea superioară a tubului digestiv şi structura sa îi asigură un rol de mare importanţă în procesele de digestie. Prin mestecare, hrana este tăiată cu dinţii, măcinată cu măselele şi amestecată continuu cu salivă. În urma acestor operaţii, masa alimentară are consistenţa unei paste ce se transformă în ultima parte a masticaţiei într-un bol învelit cu un strat de salivă bogată în mucus alunecos, care favorizează operaţia de înghiţire a bolului. Bolul alimentar format este împins mai departe printr-o serie de mişcări complexe, perfect coordonate, ale muşchilor…

Continuare

Nevoile fundamentale ale omului

“Individul este o entitate bio-psiho-socială, formând un tot indivizibil. El are necesităţi fundamentale cu manifestări psihice pe care şi le satisface singur dacă se simte bine. El tinde spre autonomie în satisfacerea necesităţilor sale”. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului. Cele 14 nevoi fundamentele sunt : 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie; 2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata; 3. Nevoia de a elimina; 4. Nevoia de a se…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close