Sfaturi utile pentru prepararea ceaiurilor

Infuzie este o procedură medicamentoasă care se obţine din flori, frunze şi ierburi, bine mărunţite şi lăsate în apă fiartă (3/4 apă şi  1/4 plante), timp de 5 minute, după care se adaugă o cantitate de apă (necesară pentru o singură zi). Se încălzeşte apoi 30 de minute, acoperind cu un capac, se strecoară compoziţia şi după o completare cu apă (atât cât se presupune că s-a evaporat prin fierbere) se foloseşte, numai pentru o zi. Decoctul sau fiertura se obţine fie din rădăcini şi scoarţă, fie din rizomi. Planta…

Continuare

Urciorul

Urciorul este o infecţie a glandelor de la baza firelor de păr ce se găsesc pe marginea pleoapelor. Infecţia se datoreşte microbilor stafilococi (trăiesc obişnuit pe suprafaţa pielii şi pe obiectele din mediul înconjurător) care, prin frecarea ochilor cu mâinile ori batistele murdare, pătrund în pielea pleoapelor (în glandele de la baza firelor de păr). La începutul bolii se pun, local, comprese cu apă fierbinte, timp de 10 minute, repetându-se din 3 ân 3 ore, timp de 1-2 zile. Se continuă apoi cu prişniţe cu ceai de muşeţel călduţ. Când…

Continuare

Apoplexia

Semne vizibile ale acestei boli sunt neliniștea, amețeala, teama, fața desfigurată și halucinațiile auditive. În acest caz medicul trebuie chemat urgent! Se recomandă mai cu seamă ponderare în mâncare și plimbări încete în aer liber. Alcoolul de orice fel (excepție o formează bitterul suedez), fumatul și consumul de cafea naturală sunt strict interzise. Se recomandă vâscul preparat ca extract (macerat) rece – dimineața și seara câte 1 ceașcă și infuzia de salvie – 2 cești în timpul zilei, ca și compresele cu ierburi suedeze pe regiunea renală și compresele reci…

Continuare

Afinul

Are actiune antiseptica si astringenta, antiputrida. Se folosesc fructele uscate si frunzele; este antisclerogen, indicat in ateroscleroza si in fragilitatea capilarelor. Este indicat in diaree, colibaciloza, in sechele de infarct, in varice, hemeralopie nocturna, este antidiabetic. Infuzia de frunze este recomandata in eczeme, decoctul de frunze uscate, in obezitate. Se consuma zilnic 350 g. Contra diabetului se poate asocia cu pastai de fasole si frunze de dud, folosindu-se sub forma de ceai neindulcit sau indulcit cu zaharina, cate o ceasca inainte de mese. Afinul mai este indicat in infectia urinara,…

Continuare

Salvie

Salvie (Salvia officinalis) Cateva denumiri ale Salviei officinalis: Calvie, jale, jales, jales-bun, jales-de-gradina, salvie, salvie-de-gradina, salet, salvir, serlai. Salvia, cunoscuta ca o planta din familia labiatelor, provine din Europa de sud si se cultiva la noi in gradini. Planta atinge o inaltime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci in cerc, in jurul unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-lanoase sclipesc argintiu si emana un parfum usor amar, aromatic. Salvia-de-gradina trebuie sa alba partea ei de gradina intr-un loc ferit, insorit. O alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta…

Continuare

Vâscul

Vâscul (Viscum album) Cine nu cunoaste acea planta care traieste ca semiparazit pe foioase si conifere, fixata cu ajutorul radacinilor sale sugatoare si imprastiate si pe care n-o mai putem indeparta din viata noastra gratie puterii sale tamaduitoare? Ea creste sferic pe ramurile plantei-gazda. Frunzele vesnic verzi sunt pieloase. Fructele, in forma unor bobite, sunt albicioase, putin sticloase, in interior vascoase si lipicioase. Pasarile raspandesc samanta cleioasa, frecand-o cu ciocul de crengi sau eliminand-o nedigerata in excremente. Numai asa este posibila inmultirea plantei, caci s-a dovedit ca samanta ei nu…

Continuare

Drăgaica – Sânzienele

Dragaica, Sanzienele (Galium) Exista mai multe soiuri de Galium: lipicioasa (Galium aparine), numita si asprisoara, cornatei, iarba-lipitoare, turtita, este raspandita pe ogoare, campii si de-a lungul gardurilor, fiind de aceea combatuta de tarani cu ierbicide. Atinge o inaltime de 60-160 centimetri, are radacina frunzelor verticilata (asezata in jurul unei axe in acelasi nivel) si umbele alb-verzui pedunculate. Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta este o „cataratoare”, fiind numita de aceea „lipicioasa” sau „iarba-lipitoare”. Dragaica (Galium verum), numita si floarea-lui-Sf.Ion, inchegatoare, sanziene, sanziene- galbene, smantanica, prefera inaltimile, se tine drept,…

Continuare

Urzica moartă galbenă

Urzica moartă galbenă (Lamium galeobdolon) Aceasta planta poarta si numele de galbinita, sugel-galben, urzica-galbena, urzica-moarta, zabrea. Ea creste in paduri umede si santuri, sub tufisuri, langa garduri si garduri vii, printre daramaturi, pe locuri umede, umbroase si pretutindeni unde se intalneste si urzica. Infloreste in lunile aprilie si mai, iar in zonele muntoase chiar si mai tarziu. Rizomul vivace (care traieste mai mult de un an) formeaza tulpini verticale, inalte de pana la 50 centimetri, frunzele sunt dispuse incrucisat in serii la niveluri diferite, avand forma unui ou si sunt…

Continuare

Podbalul

Podbal (Tussilago farfara) Denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-rau, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunga, podbeal, rotungioare. Atunci cand campiile si povarnisurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavara, iar ochiul de-abia daca recunoaste cate o umflatura foarte timida de matisor de salcie, podbalul este primul care-si scoate la lumina la inceputul primaverii potirele galbene. Pe soluri umede, povarnisuri plesuve, cariere de pietris, pamant intelenit, ogoare paraginite si grohotisuri de panta se gasesc perne intregi de flori de podbal, care apar din pamant cu mult inaintea frunzelor. La…

Continuare

Urzica

URZICA (Urtica dioica) Un medic a aratat odata intr-un discurs la radio ca urzica – numita si urzica-creata, urzica- mare sau urzica-de-padure – este una dintre cele mai bune plante de leac pe care le avem. Deci daca oamenii ar sti ce efect tamaduitor are, n-ar mai cultiva decat urzici. Din pacate sunt foarte putini cei care cunosc acest lucru. Urzica este curativa incepand de la radacina, continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile. Eczemele, avand de cele mai multe ori o cauza interna, trebuie tratate din interior cu…

Continuare

Traista ciobanului

Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) Aceasta planta medicinala foarte valoroasa, care se intalneste peste tot pe drumuri, campii, pamanturi intelenite, ogoare paraginite, santuri, povarnisuri, campuri si gradini de zarzavaturi, este considerata in general o buruiana incomoda. De-abia se aduna undeva o movila de pamant – mai ales and se construiesc case – si imediat apare, aproape peste noapte, traista- ciobanului. In limbajul popular i se mai zice si arior, buruiana-de-friguri, coada-pisicii, pasatel, pascuta, pastele-cailor, punga-babei, punga-popii, pungulita, rapan, straita-popii sau tasculita. Frunzele zimtate neregulat formeaza – asemanator papadiei – o rozeta.…

Continuare

Păpădia

Papadia (Taraxacum officinale)  Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori- galbene, laptuca, lilicea, papa-gainii, pui-de-gasca. Aceasta planta, vazuta pe pajisti si toate intinderile de iarba si considerata de multi o buruiana suparatoare, reprezinta pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valorasa. Infloreste in aprilie-mai pe toate pasunile, lizierele, campiile si orice suprafata cu iarba – un covor floral galben care ne entuziasmeaza an de an. Planta evita locurile foate umede. Are doua proprietati remarcabile: Ajuta in bolile biliare si in cele hepatice. Inainte…

Continuare

Ciubotica cucului

Ciubotica – Cucului (Primula officinalis – P. veris) Florile galben – aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspandesc o mireasma placuta si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica din centrul unei rozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tata-caprei, tata-oii, urechita-ursului. Ea creste cu precadere pe campiile din zonele deluroase si pre-alpine. Foarte raspandita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici, agrisel sau tata-vacii, creste pe mai toate campiile, la margini…

Continuare

Tătăneasa

Tătăneasa (Symphytum officinale) Este denumita in limbajul popular si barba-tatei, boracioc, iarba-intaritoare, iarba-lui-Tatin, gavat, iarba-tatii, iarba-neagra, lutatina, nadai, plosnitoasa, radacina-neagra, tacin, tatana, zlac, iar in engleza comfrey. Aceasta planta de leac este una dintre cele mai bune si indispensabile pe care ni le pune natura la dispozitie. Creste pe campii unde este umezeala, la margini de camp, in santuri umede si de-a lungul apelor. O putem gasi si pe langa garduri si pe grohotisuri de panta, inflorind pe tot parcursul verii. Frunzele sunt aspre si foarte ascutite la varf. Radacina…

Continuare

Obligeana

Obligeana (Acorus calamus) Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calamena, cin-de-apa, paparotnec, paura-rosie, speribana, speteaza, tartarachi, trestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este raspandita mai ales pe langa balti, lacuri mocirle si pe malul apelor linistite. Din malul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pana la inaltime de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistil conic, in nuante de la verzuliu la maro galbui. Radacina este groasa cat degetul, creste pana la o lungime de 1 metru si…

Continuare

Sunătoarea

Sunătoarea (Hypericum perforatum) Aceasta planta care infloreste la margine de drumuri si paduri, pe dealuri si campii, din iulie pana in septembrie, se mai nurneste in limbaj popular si buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamant, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sunaica, sovarvarita. Planta atinge o inaltime de 25-60 centimetri, are o tulpina lunga si ramificata si infloreste in culori galben-aurii. Pentru a o recunoaste sigur, zdrobiti o floare complet deschisa, va curge astfel din ea o seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a se pregati din ea ceai si…

Continuare

Nucul

Nucul (Juglans regia) Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv, infloreste in luna mai inca dinaintea formarii si aparitiei frunzelor. Frunzele proaspete se aduna in iunie, nucile verzi in mijlocul lui iunie, atata timp cat mai pot fi intepate usor, cojile verzi de nuca putin inainte de a se coace se de a deveni maro, iar fructele coapte in septembrie. Ceaiul de frunze de nuc este un mijloc eficace in tulburarile digestive, deci in constipatie si in curatirea sangelui. De asemenea, el se intrebuinteaza cu bune rezultate in tratamentul…

Continuare

Nalba

Nalba (Malva vulgaris,neglecta) Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) – numit si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele – creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo a fost odata o casa, o ferma sau o curte. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica. Aceste plante, ca si alte…

Continuare

Splinuța

Splinuța (Solidago virga-aurea) Este numita in limbaj popular si floare-boiereasca, floare-buiaca, manunchi, smeoaica, splinarita, varga-de-aur. Aceasta planta medicinala se gaseste la margini de paduri, in santuri cu apa, pe povarnisuri si locuri defrisate de padure. Tulpina, stufoasa, presarata cu lujeri cu flori galben-aurii, ajunge la o inaltime de cca. 80 centimetri. Florile se pot aduna din iulie pana in octombrie. Se utilizeaza in bolile si hemoragiile intestinale. Splinuta este apreciata insa cu predilectie ca planta de leac impotriva bolilor renale. Florile si frunzele creeaza o senzatie racoritoare si, intrucat planta deshidrateaza,…

Continuare

Brusturele

Brusturele (Petasites officinalis) Brusturele creste pe maluri de rauri si paraie, in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, budea-ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica. Este sensibil mai mare decat podbalul galben, din a carui familie face parte. Frunzele sale devin mari cat palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pana la un roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. Radacinile, care au o actiune antitermica…

Continuare

Prepararea mâncărurilor pentru bolnavii de ficat

Carnea, slaba, de vaca, vitel sau pasare, se foloseste fara zgarciuri sau pielite, taiata bucati, felii sau tocata. Se prepara prin fierbere in apa sau in aburi (asezata pe o strecuratoare intr-un vas cu apa sau in vase speciale pentru fiert in aburi). Fripturile se fierb inabusit, in apa sau ulei. Se pot rumeni usor in cuptor, pentru obtinerea unui aspect apetisant, fara a prinde insa crusta. La gratar, se prepara fara grasime. Supele se prepara cu zeama de zarzavat sau numai cu apa, fara ceapa sau zarzavat prajit si…

Continuare

Sfaturi utile cu privire la cafea și ceai

* Aroma boabelor de cafea, care s-au pastrat un timp indelungat intr-o cutie inchisa, se va restabili, daca ele se vor cufunda pentru 10 min in apa rece si apoi imediat se vor usca in cuptor. * Cafeaua va deveni aromata, daca dupa prajire se va tine câteva zile intr-o cutie de metal inchisa. * Nu se recomanda a macina cafeaua prea mascat sau prea marunt. Cafeaua rasnita mascat se va limpezi prea greu si va pierde din aroma, iar cea rasnita marunt va trece prin filtru si bautura va…

Continuare

Afinele negre

Afinul negru este un arbust foarte popular, al cărui fruct azi este utilizat în primul rând la prepararea diferitelor mâncăruri sau băuturi. Este excelent nu numai lângă carnea de vânat şi pentru gemuri, dar de sute de ani fructele şi frunzele sale sunt recomandate predilect şi în medicina populară. Primele menţiuni în scrierile europene despre efectele sale benefice asupra sănătăţii datează aproximativ din anul 1100. Datorită proprietăţilor sale benefice, este utilizat pe scară largă pentru scăderea glicemiei şi a tensiunii arteriale, ca diuretic, în probleme digestive, precum şi oftalmologice. Utilizarea…

Continuare

Interpretarea viselor – C

CABANA: adapost provizoriu, nesiguranta, vacanta, romantism, nevoie de odihna, de evadare, de eschivare. CABLU: legaturi numeroase, cunostinte, discutii, contacte, comunicare, întâlniri; risc; (gros, tinând o greutate mare) grija, precautie, dificultati; (rupt) boala, pierderea controlului, oboseala, extenuare, incapacitate de lucru, imobilizare, blocaj, risc. CACTUS: aglomeratie, lipsa intimitatii, indiscretie, te simti sufocat, înghesuit, îngradit, fara spatiu; nevoie de intimitate, de izolare, de autoprotectie; capacitate mare de adaptare. CADAVRU: modificari, dorinta de schimbare, finalul unei stari sau a unei etape; aventura spre necunoscut; o noua stare de lucruri, nebanuita, îngrijoratoare, dar de care…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close