Urciorul

Urciorul este o infecţie a glandelor de la baza firelor de păr ce se găsesc pe marginea pleoapelor. Infecţia se datoreşte microbilor stafilococi (trăiesc obişnuit pe suprafaţa pielii şi pe obiectele din mediul înconjurător) care, prin frecarea ochilor cu mâinile ori batistele murdare, pătrund în pielea pleoapelor (în glandele de la baza firelor de păr). La începutul bolii se pun, local, comprese cu apă fierbinte, timp de 10 minute, repetându-se din 3 ân 3 ore, timp de 1-2 zile. Se continuă apoi cu prişniţe cu ceai de muşeţel călduţ. Când…

Continuare

Urzica moartă galbenă

Urzica moartă galbenă (Lamium galeobdolon) Aceasta planta poarta si numele de galbinita, sugel-galben, urzica-galbena, urzica-moarta, zabrea. Ea creste in paduri umede si santuri, sub tufisuri, langa garduri si garduri vii, printre daramaturi, pe locuri umede, umbroase si pretutindeni unde se intalneste si urzica. Infloreste in lunile aprilie si mai, iar in zonele muntoase chiar si mai tarziu. Rizomul vivace (care traieste mai mult de un an) formeaza tulpini verticale, inalte de pana la 50 centimetri, frunzele sunt dispuse incrucisat in serii la niveluri diferite, avand forma unui ou si sunt…

Continuare

Podbalul

Podbal (Tussilago farfara) Denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-rau, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunga, podbeal, rotungioare. Atunci cand campiile si povarnisurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavara, iar ochiul de-abia daca recunoaste cate o umflatura foarte timida de matisor de salcie, podbalul este primul care-si scoate la lumina la inceputul primaverii potirele galbene. Pe soluri umede, povarnisuri plesuve, cariere de pietris, pamant intelenit, ogoare paraginite si grohotisuri de panta se gasesc perne intregi de flori de podbal, care apar din pamant cu mult inaintea frunzelor. La…

Continuare

Traista ciobanului

Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) Aceasta planta medicinala foarte valoroasa, care se intalneste peste tot pe drumuri, campii, pamanturi intelenite, ogoare paraginite, santuri, povarnisuri, campuri si gradini de zarzavaturi, este considerata in general o buruiana incomoda. De-abia se aduna undeva o movila de pamant – mai ales and se construiesc case – si imediat apare, aproape peste noapte, traista- ciobanului. In limbajul popular i se mai zice si arior, buruiana-de-friguri, coada-pisicii, pasatel, pascuta, pastele-cailor, punga-babei, punga-popii, pungulita, rapan, straita-popii sau tasculita. Frunzele zimtate neregulat formeaza – asemanator papadiei – o rozeta.…

Continuare

Nalba

Nalba (Malva vulgaris,neglecta) Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) – numit si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele – creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo a fost odata o casa, o ferma sau o curte. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica. Aceste plante, ca si alte…

Continuare

Mușețelul

Musetelul (Matricaria chamomilla) Alte denumiri: mamorita, maraiul-cainelui, matricea, moruna, musete-de-camp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, campii, luminisuri, costise, pe lanuri de cereale, campuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala, poate fi intalnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este necesara o descriere…

Continuare

Brusturele

Brusturele (Petasites officinalis) Brusturele creste pe maluri de rauri si paraie, in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, budea-ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica. Este sensibil mai mare decat podbalul galben, din a carui familie face parte. Frunzele sale devin mari cat palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pana la un roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. Radacinile, care au o actiune antitermica…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close