Reguli generale ale regimului alimentar în insuficiența cardiacă cronică

Bolnavul de regulă se internează în spital, fiind sub o supraveghere strictă și sub tratament medicamentos eficace. Regimul alimentar se caracterizează prin scăderea cantității de sare și prin administrarea unei alimentații cu valoare calorică redusă în primele 3-5 zile (1000 calorii). Reducerea sării constă în restricția ei (sub 5 g sau chiar mai puțin, 1,5-2g/zi). Aceasta se realizează prin folosirea pâinii fără sare și a laptelui declorurat (știind că 1 litru de lapte are cca 1,6 g clorură de sodiu). Se va avea în vedere că, de fapt, ionul Na…

Continuare

Brusturele

Brusturele (Petasites officinalis) Brusturele creste pe maluri de rauri si paraie, in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, budea-ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica. Este sensibil mai mare decat podbalul galben, din a carui familie face parte. Frunzele sale devin mari cat palaria, sunt usor dintate si acoperita cu un puf gri de partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pana la un roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii. Radacinile, care au o actiune antitermica…

Continuare

Afecțiuni ale inimii

1. ANEVRISMUL AORTEI TORACICE ŞI ABDOMINALE. Sunt dilataţii anormale, segmentare, congenitale sau dobândite ca urmare a afectării peretelui arterial prin arteroscleroză, aortită luetică, infecţie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice – tulburări prin compresiunea organelor vecine. Complicaţii: ruptura şi emboliile în marea circulaţie. Anevrismele aortei abdominale – durere în lombe (şale) şi abdomen cu prezenţa unei tumori pulsatile. Complicaţii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensă cu iradiere pe întreg traiectul aortei. Tratament: Medical – constând în scăderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales în anevrismul disecant. Chirurgical…

Continuare

Boala Addison

Boala Addison apare in toate grupurile de varsta si afecteaza in mod egal barbati si femei. Este o boala endocrina rara, care consta intr-o deficienta hormonala ce afecteaza 1 din 100.000 de persoane. Boala se caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune arteriala scazuta si intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare. Boala Addison apare cand glandele suprarenale nu mai produc suficient hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive boala este uneori numita insuficienta suprarenala cronica. Cauze Incapacitatea suprarenalei de a…

Continuare

Simptomele insuficienței cardiace

Dispneea este simptomul cel mai des întâlnit. De obicei cauza dispneei este congestia sanguină pulmonară, care însoţeşte boli foarte diverse. Când există stenoză pulmonară strânsă, nu se întâlneşte congestia sanguină pulmonară, dispneea fiind cauzată de scăderea drastică a debitului sanguin la muşchii respiratori. Dispneea îmbracă diverse forme clinice. Forma cea mai obişnuită şi cea mai precoce este cea de efort, determinată de creşterea stazei pulmonare în timpul efortului. Dispneea de efort cardiacă poate fi confundată cu cea pe care o prezintă obezii sau persoanele neantrenate fizic cea care însoţeşte uneori…

Continuare

Clinica insuficienței cardiace

Insuficienţa cardiacă se manifestă clinic printr-un număr se semne şi simptome care pot fi grupate astfel: semne şi simptome datorate disfuncţiei unor organe care suferă mai mult în urma tulburărilor hemodinamice ce caracterizează insuficienţa cardiacă (plămân, rinichi, ficat, vase) semne cardiace, care apar primele, iar prezenţa lor poate trăda insuficienţa cardiacă într-un stadiu precoce.   Diagnosticul de insuficienţă cardiacă trebuie completat cu diagnosticul bolii – cardiace sau extracardiace – care a produs insuficienţa cordului, cu stabilirea eventualelor cauze precipitante sau agravante ale stării de insuficienţă cardiacă. În ceea ce priveşte…

Continuare

Cauzele insuficienței cardiace

Insuficienţa cardiacă este consecinţa funcţională a unor cauze multiple, care, direct sau indirect, scad forţa de contracţie a miocardului şi în special a zonelor anatomice cu ponderea cea mai mare în asigurarea cu sânge a organismului (ventriculul stâng). O cauză frecventă este suprasolicitarea ventriculului; uneori acesta are de făcut faţă unei sarcini foarte mult crescute de presiune pentru a împinge sângele din camera respectivă, aşa cum se întâmplă în hipertensiunea arterială, contracţia de aortă, stenoza pulmonară, cordul pulmonar; alteori, ventriculul este suprasolicitat datorită volumului mare de sânge pe care îl…

Continuare

Forme ale insuficienței cardiace

Dezechilibrul care apare între nevoile de sânge oxigenat ale organelor şi ţesuturilor şi eficienţa cordului de a-l furniza, precum şi imposibilitatea cordului de a face faţă, hemodinamic, volumului de sânge venos care se întoarce la inimă, poartă denumirea de insuficienţă cardiacă. Rezerva funcţională a cordului este foarte mare; degradarea progresivă a inimii face să apară – întâi la eforturi mai mari şi apoi la eforturi din ce în ce mai mici – dezechilibrul între nevoile metabolice legate de efort şi eficienţa hemodinamică a cordului. În gravele insuficienţe cardiace inima nu…

Continuare

Acest site foloseste cookies. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestora. mai multe

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close