Ventrilica

Ventrilica (Veronica officinalis)

Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, stratoricai, soparlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si in liziere. Are o tulpina paroasa, care se taraste pe pamant, frunze mici, zimtate, cu un luciu argintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pana la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pana in august. Se colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sunt acele plante care cresc la margini de paduri si sub stejari.

ventrilicaAceasta planta medicinata mostenita de noi din timpurile stravechi constituie un adaos indragit la ceaiurile depurative si este de ajutor, impreuna cu varfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil (mancarimi de batranete) se recomanda ventrilica. Persoanele care sunt slabite si sensibile o suporta intrucat este un leac bun pentru stomac, avand o actiune blanda care stimuleaza si digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente, precum si tulburarile intestinale.

Si la bronsitele vechi, uscate, ventrilica produce adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numit si mierea-ursului sau plumanarica), frunze de podbal, patlagina si ventrilica in parti egale, care se indulceste cu putina miere sau se oparesc plantele cu apa in clocot in care a fost dizolvat zahar candel.

Contra icterului, ca si a afectiunilor hepatice si splenice, se recomanda urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacini de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vanarita (numita si mama-padurii) si 25 grame de ventrilica. Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite (la 1/4 litru de apa – 1 lingurita cu varf de plante).

Din planta inflorita se poate prepara si un suc proaspat, indicat in bolile cronice de piele, mai ales la eczeme. Se ia din acest suc de 2-3 ori pe zi cate 1 lingurita plina.

Intrucat ventrilica este laudata in cartile vechi despre plantele medicinale si ca o planta care vindeca ranile, este recomandata pentru leziunile inflamate si care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (a fluierului piciorului). Ranile sunt clatite mai intai cu o infuzie; apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat si se invelesc ca sa rarnana calde.

Bolnavii de reumatism si artrita ar trebui sa incerce o data tinctura de ventrilica, pe care si-o pot prepara usor singuri. Aceasta tinctura se foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cate 15 picaturi in ceva apa sau ceai.

Beti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ventrilica proaspat culeasa! El nu reduce numai arteroscleroza, ci o previne si da organismului o noua elasticitate prin efectul sau depurativ.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: A se folosi 1 lingurita (cu varf) la 1/4 litru de apa, a se opari doar, a se lasa sa stea putin.

Suc proaspat: Se spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz casnic, se toarna sucul in sticle mici si se pastreaza la frigider.

Tinctura: 2 maini pline de plante inflorite si taiate marunt se pun intr-un litru de rachiu de secara de 38-40% si se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita (cu varf) la 1/4 litru de apa. Se opareste doar si se lasa sa stea putin.