Căldură excesivă

Un val de căldură este o perioadă prelungită de căldură excesivă, în general asociată cu umiditate excesivă. Căldura excesivă este reprezentată de temperaturi care depăşesc cu 10 sau mai multe grade temperatura normală pentru regiunea respectivă şi durează o perioadă mai mare de timp.
În condiţii normale, „termostatul” intern al organismului produce transpiraţie care evaporează şi răceşte corpul. Dacă temperatura şi umiditatea se ridică la valori anormale, evaporarea este încetinită şi corpul trebuie să lucreze suplimentar pentru a-şi menţine temperatura normală. Persoanele în vârstă, copiii şi cei cu dizabilităţi sunt grupe de risc în aceste condiţii. De asemenea, datorită faptului că bărbaţii transpiră mai mult decât femeile, ei se confruntă cu mai multe probleme în timpul valului de căldură datorită deshidratării.
calduraStudiile indică faptul că valul de căldură care continuă mai mult de 2 zile provoacă o serie de complicaţii pentru persoanele care suferă de diverse boli.
Persoanele care locuiesc în zone urbane suferă mai mult de efectele valului de căldură prelungit decât cele care locuiesc în zone rurale. Condiţiile atmosferice neschimbate pot reţine agenţii poluanţi în zonele urbane, iar asfaltul şi construcţiile rămân calde mai multă vreme. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „efectul de insulă de căldură al oraşului”.
Riscurile asociate unui val de căldură includ:
– dureri musculare şi spasme provocate de efortul suplimentar; crampele musculare sunt în general primul semnal că organismul suferă datorită căldurii excesive;
– epuizarea fizică rezultată în urma activităţii depuse într-un loc călduros, umed în care fluidele corporale sunt eliminate prin transpiraţie abundentă;
– insolaţie care vă poate pune viaţa în pericol datorită creşterii temperaturii corpului favorizând astfel producerea de leziuni cerebrale ireversibile.
În timpul unui val de căldură este recomandat să:
– căutaţi o încăpere cu aer condiţionat
– evitaţi activităţile intense din timpul zilei
– purtaţi îmbrăcăminte uşoară, în culori deschise şi protejaţi-vă faţa şi capul cu pălărie sau umbrelă de soare
– beţi suficiente lichide, chiar dacă nu simţiţi că vă este sete, pentru a evita deshidratarea (persoanele care au un regim privitor la consumul de lichide trebuie să consulte mai întâi medicul).

Mit şi realitate în legătură cu căldura excesivă

Mit – Staţi în casă în timpul valului de căldură
Realitate – Prezenţa aparatelor de aer condiţionat justifică această afirmaţie. Însă, dacă nu aveţi astfel de aparate, trebuie să staţi la nivelul cel mai jos, departe de razele soarelui.

Mit – Berea şi băuturile alcoolice sunt cele mai bune pentru a vă satisface setea.
Realitate – Deşi berea şi alcoolul par să satisfacă setea, de fapt ele produc deshidratare suplimentară. Dacă nu aveţi restricţii datorate unor boli, beţi apă în timpul valului de căldură, chiar dacă nu vă este sete.

Mit – În timpul căldurii excesive, cea mai bună perioadă pentru a lucra este dimineaţa devreme sau seara târziu.
Realitate – Multe accidente se produc atunci când lucraţi în timpul zilei. Reduceţi, eliminaţi sau reprogramaţi activităţile extenuante. Dacă este obligatoriu să efectuaţi astfel de activităţi, atunci trebuie să le faceţi între 4 şi 7 dimineaţa.

Mit – Insolaţia nu pune viaţa în pericol.
Realitate – Insolaţia pune viaţa în pericol. Sistemul de control al temperaturii, care produce transpiraţie pentru a răci organismul, încetează să funcţioneze. Temperatura corpului poate creşte la un nivel la care există riscul producerii de leziuni cerebrale sau poate interveni chiar decesul dacă organismul nu este răcit rapid.

Mit – Te poţi alege doar cu nişte arsuri într-o zi toridă.
Realitate – Arsurile rezultă din expunerea la radiaţiile ultraviolete, care sunt diferite de lumina şi căldura emisă de soare. Nu poţi vedea sau simţi razele ultraviolete, dar ele pot fi destul de periculoase. Expunerea la aceste radiaţii poate provoca cancer de piele, cataractă şi alte leziuni ale ochilor şi poate afecta chiar sistemul imunitar. Atenţie – norii oferă doar o protecţie parţială.