Înțepăturile de insecte

Printre micile incidente ale vacanţei de vară se numără şi înţepăturile de insecte.

a) Înțepătura de albină

Produce mâncărimi, înroşire şi căldură locală, iar la unele persoane, aşa-zise alergice, fenomene mult mai grave.

Ce trebuie făcut:

– acul introdus în piele, de care este ataşat sacul cu venin, se scoate cu o pensă sau cu unghia, prin manevre uşoare, fără a se exercita presiuni prea mari. În continuare, rana va fi spălată cu apă şi săpun, peste care se va aplica o compresă cu apă rece, cu oţet sau cu amoniac;

– la nevoie, peste rană se poate aplica unul din următoarele preparate: ceapă crudă rasă, frunze de salvie bine spălate şi apoi zdrobite, frunze de mentă, frunze de pătrunjel, busuioc (bineînţeles şi ele spălate).

Dacă înțepătura a fost produsă în fundul gurii, primul ajutor va fi dat de medic, cât mai repede posibil, întrucât aceasta va produce în foarte scurt timp o umflătură locală cu fenomene de asfixie. Până la intervenţia medicului, accidentatul nu are voie să bea și să mănânce absolut nimic.

Ce nu trebuie făcut:

– să ne apropiem prea mult de stupul albinelor sau să intrăm imediat în panică, încercând să îndepărtăm albina aflata în preajma noastră, prin agitarea mâinilor, deoarece ea înţeapă numai atunci când se simte în primejdie;

– să bem apă dintr-o cană sau un pahar care a stat afară, fără a-i controla conținutul, întrucât este posibil să înghiţim în acelaşi timp o albină sau o viespe intrată înăuntru. Odată ajunsă în gură albina înţeapă imediat producând o umflătură cu consecinţe foarte grave la nivelul gurii sau faringelui;

– să mâncăm un fruct copt fără a-l despica mai înainte ¬ pentru a verifica dacă înăuntru nu se află o albină intrată  acolo printr-un orificiu;

– să dormim în aer liber în paturi neprotejate cu plase foarte fine în zonele cu stupi.

b )Înțepătura de viespe

În cele mai multe cazuri, aceasta este mult mai gravă decât înţepătura de albină, întrucât produce în plus frisoane, transpiraţii, paloare şi oboseală.

Ce trebuie făcut:

– se va proceda întocmai ca la înţepătura de albină. În plus, dacă înţepătura s-a produs la unul din membre, acesta va fi pus în repaus deoarece mișcarea contribuie la difuzarea veninului. În cazurile grave se impune intervenţia medicului.

c) Înțepătura de țânțar

Este însoțită de mâncărimi, fără a fi însă periculoasă, bineînțeles în condițiile neinfectării sale prin grataj (scărpinat).

Ce trebuie făcut:

– pe locul înțepăturii se va aplica o compresă cu apă rece, cu oţet sau alcool de 90°.

S-a constatat că hainele de culoare deschisă îndepărtează ţânţarii din jur.

d) Înțepătura de tăun

Înţepătura unei astfel de insecte ce trăiește şi în Delta Dunării este foarte dureroasa, fiind însoţită de mâncărimi rebele, ce pot persista aproximativ două săptămâni.

Ce trebuie făcut:

– locul înţepat trebuie spălat cu apă şi săpun, după care se aplică comprese cu apă rece sau cu oţet rece. Mai pot fi folosite cataplasme cu praz sau pătrunjel crud.

e) Înțepătura de căpușă

Căpuşele stau pe arbori şi arbuşti, de unde pot trece destul de ușor pe oameni și animale, înfigându-se în pielea lor. În locul respectiv apare o papulă intens colorată la centru în roşu, care provoacă mâncărimi.

Ce trebuie făcut:

– după înfigerea căpuşei în piele, ea va fi extrasă cu o pensetă, pe locul respectiv aplicându-se o compresa cu apă rece, simplă sau amestecată cu puţin oţet.

i) Înțepătura de păianjen

Înțepătura anumitor specii de păianjen este foarte periculoasă, putând provoca chiar moartea. În locul respectiv apare o umflătură, în faza următoare bolnavul prezentând contracţii musculare, accelerarea pulsului şi respiraţiei.

Ce trebuie făcut:

– pe locul înţepat se aplică comprese cu apă rece, simplă sau amestecată cu puţin oţet;

– în cazurile grave, bolnavul va fi trimis la spital.

g) Înțepătura de scolopendră

Înţepătura acestui mic animal care trăieşte în sudul ţării și în Dobrogea, în locuri uscate şi sub pietre, este foarte periculoasă.

Ce trebuie făcut:

– aplicarea unei comprese cu alcool, după care se impune de urgenţă prezentarea la medic, mai ales atunci când înţepătura este dureroasă.

h) Înțepătura de scorpion

Se caracterizează printr-o umflătură locală, urmată de contracţii musculare şi tulburări de respiraţie.

Ce trebuie făcut:

– aplicarea unui garou deasupra înţepăturii, iar pe locul respectiv comprese cu apă rece sau numai gheaţă. După acordarea acestui prim ajutor, victima va fi trimisă imediat la spital.

Remedii pentru îndepărtarea insectelor

Leagănele copiilor şi paturile, în cazul în care se doarme în aer liber, trebuie protejate cu plase speciale sau tifon.

În timpul verii, ușile și ferestrele locuințelor trebuie protejate cu plase speciale sau tifon. De asemenea, pot fi agăţate la fereastră săculeţe umplute cu usturoi zdrobit, frunze de pătlagină sau de busuioc. În plus, lângă pat, pot fi atârnate săculeţe umplute cu levănţică sau bucăţi de pânză îmbibată în esenţă de măghiran.

Fricționarea pielii cu infuzie de levănţică sau oţet este binevenită pentru îndepărtarea ţânţarilor.

Vitamina C consumată în cantităţi mari provoacă transpiraţie abundentă, al cărei miros caracteristic îndepărtează ţânţarii.

Pentru îndepărtarea furnicilor se recomandă presărarea unor felii mici de lămâie pe traseul lor.