Intoxicații cu ciuperci, cu perioadă scurtă de incubație

Manifestări cu predominanţă digestivă (sindromul RESINOlDIAN). Cele mai frecvente intoxicaţii cu manifestări în sfera digestivă sunt provocate prin ingerarea de ciuperci din familiile Rhodo phylaceae, Tricholomaceae, Russulaceae şi Boietaceae.

După o incubaţie scurtă, de 1/2 – 2 ore de Ia ingerare, apar semne de gastro-enterită uşoară, asociată cu diaree, în cazurile în care s-au consumat Russula emetica, Russula foetens, Lactarius rufus şi Bolotus satanas.

Consumarea de Rhodophylus lividus (Entoloma lividum ) şi Tricholoma, după o incubaţie de 2-6 ore, se manifestă printr-o gastro-enterită mai severă, cu greţuri, vărsături, colici abdominale şi diaree. Intoxicaţiile se asociază frecvent cu colaps vascular şi tulburări psihice.

În marea majoritate a cazurilor, vindecarea se produce în câteva zile. Diareea poate dura mai multe zile, dar evoluţia sa este benignă, dacă se corectează tulburările hidro-electrolitice. Rareori aceste intoxicaţii sunt mortale.

Manifestările de iritaţie gastro-intestinală sunt determinate de toxine care au în compoziţia lor grupări cetonice sau anhidride ale unor acizi organici.

Manifestări cu predominanță neuro-vegetativă și psihică. Aceste manifestări sunt produse în cazurile intoxicaţiilor cu Amanita pantherina (Sindromul PANTERINIAN), Amanita muscaria, precum şi cu ciuperci din familiile Inocybe şi Clitocybe (Sindromul MUSCARINIC).

Sindromul PANTERINIAN (Atropinic). După o incubaţie scurtă (1/2 – 2 ore), sindromul panterinian se manifestă prin apariția succesivă a două categorii de manifestări clinice: iniţial apar semne de iritație gastro-intestinală, după care se instalează semne de intoxicație atropinică (”beţia atropinică”). Intoxicaţia atropinică se manifestă prin: dilatarea pupilelor (midriază ), uscăciunea gurii, creşterea frecvenţei cardiace (tahicardie), agitaţie psiho-motorie, stare confuzională, delir, halucinaţii, parestezii, comă. Evoluţia este benignă la adult; toate simptomele se remit spontan în câteva ore (2-10). De menţionat faptul cât prepararea termică nu scade sau elimină toxicitatea ciupercii în timp ce uscarea tinde să o atenueze în mod progresiv.

Toxinele responsabile de apariţia sindromului panterinian sunt reprezentate de: muscaridină, în asociere cu muscimoluli acidul ibotenic, muscazona, muscaridina etc.

Sindromul MUSCARINIC (Sudoral). După o incubaţie care variază de la câteva minute la 2 ore, se declanşează un tablou de excitaţie vagală puternică, cu: contracţia pupilelor (mioză), hipersecreţie sudorală, lacrimală, salivară, nazală, bronşică, greţuri, vărsături, colici abdominale, diaree, scăderea frecvenţei cardiace (bradicardie), hipotensiune arterială, parestezii şi paralizii, stare confuzională, delir, convulsii, comă.

Intensitatea simptomelor este proporţională cu cantitatea de ciuperci consumate. La cea mai mare parte a bolnavilor, manifestările clinice ale intoxicaţiei dispar spontan după 1-3 ore. În cazurile grave decesul poate apare prin insuficienţă cardiacă şi respiratorie.

Toxina incriminată în apariţia sindromului muscarinic este muscaridina, substanţă asemănătoare structural cu acetilcolina.

Manifestări cu predominanţă vasculară (Sindromul COPRINIAN). Sindromul COPRINIAN este produs în urma consumului de Coprinus antramentarius (popenchi, buretele de cerneală), în asociere cu alcoolul.

Coprinus antramentarius creşte pe sol, în grupuri numeroase pe marginea drumurilor şi în grădini. Pălăria are un diametru de 3-5 cm, de culoare cenuşie sau galbenă, este brăzdată de şanţuri şi prezintă pe suprafaţa sa numeroşi solzi albicioşi. Lamelele sunt libere, albe în stadiu tânăr şi negricioase la maturitate.

Piciorul de formă cilindrică are o înălțime de 5-20 cm şi o grosime de 1-2 cm. Inelul incomplet este situat spre baza piciorului.

Consumată mai ales în stadiul tânăr, în asociere cu alcoolul, produce, după o scurtă perioadă de incubaţie (1/2 – 2 ore), un tablou clinic manifestat prin: bufeuri de căldură, congestia tegumentelor feţei, şi ale toracelui (roşu-violaceu), senzaţie de sufocare, cefalee, tahicardie, palpitaţii, hipotensiune arterială, nelinişte. Vărsăturile şi diareea lipsesc de obicei. Efectul toxic durează destul de puţin (zeci de minute), dar se repetă la fiecare ingestie de alcool timp de 24 de ore de la consumarea ciupercilor.

Toxina responsabilă de apariţia manifestărilor clinice ale sindromului coprinian este monometilhidrazina, care împiedică metabolizarea alcoolului în organism.

Tratamentul intoxicațiilor cu perioadă scurtă de incubație

Măsuri comune de prim ajutor:

– provocarea voluntară de vărsături şi administrarea de vomitive;

– spălătură gastrică cu cărbune activat;

– purgativ salin;

– reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică.

Măsuri specifice de prim ajutor:

– în sindromul resinoidian – tratamentul diareei prelungite;

– în sindromul panterinian – sedarea agitaţiei psihomotorii (diazepam, fenobarbital, haloperidol), combaterea convulsiilor. NU SE ADMINISTREAZA ATROPINA, chiar dacă iniţial apar semne muscarinice, deoarece agravează tulburările neuro-psihice.

– În sindromul muscarinic – combaterea convulsiilor, a colapsului cardiovascular şi a insuficienţei respiratorii. ADMINISTRAREA DE ATROPINĂ (ca antidot), 0,5 – 1 mg intravenos sau intramuscular la 1/2 – 1 oră, până la apariţia semnelor atropinice (midriază, uscăciunea gurii).

– în sindromul coprinian – repaus absolut, sedative. Chiar în lipsa tratamentului, vindecarea este completă.