Luarea pulsului

Pulsul poate fi luat pe orice arteră acesibilă palpaţiei, care poate fi comprimată pe un plan osos: radială, superficială, carotidă, humerală, femurală, pedioasă etc. În practica curentă, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv, în limbajul cotidian, prin puls se înţelege pulsul arterei radiale.

La luarea pulsului bolnavul trebuie să fie în repaus fizic cel puţin 5–10 minute înainte de numărătoare, întrucât un efort sau o emoţie oarecare, în timpul sau înaintea luării pulsului, ar putea modifica valorile reale. Braţul bolnavului trebuie să fie sprijinit, pentru ca muşchiul antebraţului să se relaxeze. Se reperează şanţul radial (denumit şi şanţul pulsului) pe extremitatea distală a antebraţului, în continuarea policelui. În apropierea marginii externe a feţei anterioare a antebraţului dăm de un şanţ mărginit de tendoanele muşchilor flexor radial al corpului şi brahioradialul în profunzimea căruia se găseşte artera radială.

Palparea pulsului se face cu vârful degetelor inelar, mediu şi index de la mâna dreaptă. După ce s-a repetat lanţul se va exercita o uşoară presiune asupra peretelui arterial (echivalentă, aproximativ, cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei degete palpatoare, până la perceperea zvâcniturilor pline ale pulsului. Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care se îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.

Uneori artera radială prezintă anomalii de poziţie şi nu va fi găsită în şanţul pulsului. În aceste cazuri, ea va fi căutată în tabachera anatomică.

Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra şi în afara unghiului temporal al fantei palpebrale, la o distanţă de 3 – 4 cm de aceasta.

Pulsul artrerei femurale se palpează în partea superioară triungiului Scarpa, sub arcada crurală. Se uşurează palparea dacă se ridică şoldul cu o pernă. Pulsul arterei perioase se va căuta pe faţa dorsală a piciorului, deasupra primului spaţiu intermetatarsian pe traiectoria arterei, iar pulsul arterei carotide la gât, în şanţul format între marginea anterioară a sternocleidomastoidianului şi laringe.

La luarea pulsului se va ţine cont de: frecvenţă, ritmicitate, volum, tensiune şi claritate.