Principii generale ale alimentației în enterocolita acută și cronică

Enterocolita acută se manifestă prin tulburări de intensitate medie şi este cauzată de toxiinfecţii, infecţii specifice sau de cauze nespecifice (fructe crude, parţial fermentate, lapte, legume crude, băuturi reci, mâncăruri mai grele etc.).

Dieta are un rol deosebit, ea trecând progresiv prin etapele: – hidrică, – amilacee, – mixtă.

Dieta hidrică va fi prima măsură eficace în cazul apariției enterocolitei. Va dura 1-2 zile și va fi formată din: ceaiuri moderat îndulcite, în cantităţi mici și repetate. Se mai pot permite limonade cu lămâie, muşeţel cu zeamă de lămâie; de a 2-a zi, bulion de legume strecurat cu puţină sare (3-5 g/l) în cantitate de 100-150 ml.

După două zile se poate permite clasica dietă de mere rase: mere crude, rase mărunt pe răzătoare de sticlă, fără coajă, sub forma unei mase spumoase, fine, de culoare brună în cantitate de 500-1 500 g/zi, împărţite în cinci mese luate la intervale egale. Concomitent se interzice orice alt aliment. Se pare că protidele conţinute în mere realizează o curăţire mecanică a intestinului. Cura nu este bine tolerată de bolnavii cu vărsături repetate sau de cei cu leziuni importante ale colonului.

Dieta cu amilacee se dă din a 3-a zi de boală pe parcursul a încă 1-2 zile sub formă de apă sau supă de orz, ovăz sau de legume şi cereale (rădăcinoase, porumb, grâu, orz, ovăz) sau bulion de legume preparat ca făină de cereale strecurate.

Fiertura de afine uscate este utilă prin taninul și pectina ce le conţine.

Dieta de făinoase poate fi dată între a 4-5-a zi de boală și constă din: griş, orez, fidea, tăiţei, macaroane, pâine albă prăjită bine, la care se adaugă peltea de fructe, sirop sau zeamă de dulceaţă.

Dieta mixtă se prescrie într-a 7-8-a zi de boală, când se adaugă progresiv brânzeturi slabe (de vacă, urdă) carne slabă, fiartă apoi friptă.

Regimul mixt durează 3 săptămâni, după care se trece la o alimentaţie normală, evitându-se pentru mai mult timp: laptele dulce simplu, smântâna, andivele, leguminoasele boabe, mâncarea grasă, rântaşurile şi alimentele prăjite, condimentele tari, ciocolata, cacao, alimentele conservate, băuturile reci, alcoolul, grăsimile (în afara untului și a untdelemnului în cantităţi reduse).

În colitele cronice de fermentaţie. Se vor elimina alimentele bogate în celuloză: legumele verzi, leguminoasele uscate (fasole, mazăre, linte), excesul de cartofi, fructele, pâinea, mai ales neagră.

Se permit glucidele uşor digerabile (care se absorb integral în intestinul subţire) ca: făina de cereale bine rafinată, de griş, orez; cartofii în cantitate mică şi preparaţi sub forma de supe sau piureuri strecurate prin sită, jeleuri de fructe.

În formele uşoare (un singur scaun moale pe zi, uşoare balonări și gaze) este de ajuns suprimarea crudităţilor şi a alimentelor bogate în celuloză (leguminoase, făinoase), pâinea şi laptele.

În formele severe, se exclud însă glucidele cu totul, regimul bazându-se numai pe carne, peşte şi brânzeturi fermentate.

În formele foarte severe (scaune numeroase cu tulburări secundare prezente) se dă regim compus din supă de legume strecurate, terci de orez, bulion de carne degresat, ceai cu zaharină.

Regimul alimentar în colita cronică de putrefacție. În primele 2 zile se prescrie dietă hidrică (ceai de sunătoare sau mentă îndulcite cu zaharină).

După reducerea numărului de scaune, a durerilor și a stării ce intoxicaţie se dă: supă de zarzavat îngroşată cu griş, cu făinuri de cereale, cu fulgi de ovăz sau cu orez bine fiert, eventual cu paste făinoase.

Treptat se încearcă transformarea procesului de putrefacţie din intestin într-unul de fermentație, prin adăugarea supelor, a jeleurilor şi a pâinii albe.

Se îndepărtează pentru scurtă vreme protidele: carnea, brânzeturile care favorizează procesul de putrefacţie și le suprimă pentru o durată ceva mai lungă alimentele bogate în celuloză (în special legumele şi fructele).

Regimuri alimentare în colite

Supă cremă (de griș, orez, ovăz sau de făină de grâu).

Se pregăteşte din făină de grâu, griş, orez, ovăz: 15 g făină la 1 pahar mare de apă. Se moaie făină în apă rece şi se adaugă în supă (de legume), în momentul când dă în clocot, fierbând împreună timp de 20 de minute. În momentul consumării se adaugă o lingură de smântână proaspătă.

Supă cremă de smântână. Se fierbe o lingură de griş cu 300 ml apă cu sare. Separat se amestecă 2 linguri de smântână cu 50 g unt proaspăt şi un gălbenuş de ou care se subţiază pe foc cu supa, cu care clocoteşte 10-15 minute.

Supă cremă de zarzavaturi (supa Julienne). Se iau un morcov, o ţelină, un fir de praz sau câteva foi de varză, care se taie mărunt şi se fierb cu 500 ml apă cu sare. În momentul când apa dă în clocot se adaugă 1-2 cartofi tăiaţi felii şi 5 g unt. La consumare se amestecă şi 10 g smântână. Această supă poate fi preparată numai cu morcovi, dovlecei, salată sau roşii.

Zeamă de orez. Se pun la dospit timp de o jumătate de oră 2 linguri de orez în 500 ml apă rece. Separat fierb 500 ml apă, în care, în momentul când dă în clocot, se adaugă maceraţia de orez cu care fierbe împreună încă 20 de minute. Amestecul se trece prin sită şi se sărează în momentul consumării.

Supă mucilaginoasă de griş. În 300 ml supă de legume sau de carne, degresată, se toarnă sub formă de ploaie, în momentul clocotirii, 25 g griş. Se continuă fiertul încă 30 de minute, având grijă să se amestece, pentru ca grişul să nu se prindă la fund. Se adaugă 5 g unt şi un vârf de cuţit de sare în momentul consumării.

Supă mucilaginoasă de arpacaş, orez sau ovăz. Se pun la fiert 300 ml apă şi când apa clocoteşte se adaugă 40 g orez (sau o lingură de arpacaş sau 2 linguri de ovăz). Se fierbe timp de 2 ore, mestecându-se bine. După 2 ore se trece prin sită, iar în supa strecurată se adaugă cam 100 ml lapte fierbinte și puțină sare, după care se pune să dea un nou clocot. La masă se adaugă în supă o linguriță de unt.

Chiftele la aburi. Se ia o bucată de carne (150 g) şi după ce se curăţă de pieliţe şi cartilaje se trece, împreună cu o felie de pâine muiată în apă şi stoarsă de 3-4 ori prin mașina de tocat. Apoi se bate totul cu puțină sare, pătrunjel tocat și apă călduță rămasă din stoarcerea pâinii, până când compoziția se face ca o pastă. Din această pastă se fac câteva chiftele care se fierb la aburi timp de 30 minute.

Sosul alb. Se diluează 5g făină într-o lingură de lapte rece. Separat se pun la fiert alte 2 linguri de lapte în care, atunci când dau în clocot, se toarnă făina diluată și se fierbe totul 20 de minute, amestecând mereu. La răcire se amestecă cu 5 g unt și i se adaugă, pentru gust, zeamă sau sare de lămâie și verdeață.

Gelatină de fructe. Se trece prin tifon un pahar de fructe sau conținutul a 3 mere rase. Pulpa și cojile rămase se fierb cu puțină apă, se strecoară și se amestecă cu sucul crud. În ½ pahar din acest amestec se adaugă 1 lingură de zahăr și o foaie de gelatină, care a fost în prealabil muiată în apă rece și dizolvată într-o lingură de apă fierbinte. Se toarnă compoziția în forme udate cu apă rece și se lasă la răcoare.