Reguli generale ale regimului alimentar în insuficiența cardiacă cronică

Bolnavul de regulă se internează în spital, fiind sub o supraveghere strictă și sub tratament medicamentos eficace.

Regimul alimentar se caracterizează prin scăderea cantității de sare și prin administrarea unei alimentații cu valoare calorică redusă în primele 3-5 zile (1000 calorii).

Reducerea sării constă în restricția ei (sub 5 g sau chiar mai puțin, 1,5-2g/zi). Aceasta se realizează prin folosirea pâinii fără sare și a laptelui declorurat (știind că 1 litru de lapte are cca 1,6 g clorură de sodiu).

Se va avea în vedere că, de fapt, ionul Na este cel care reține apa și dă neajunsurile sării, or acesta se găsește în unele medicamente (ca bicarbonat de sodiu, sulfat de sodiu, salicilat de sodiu) care acționează prin reținerea apei ca și sarea și de aceea vor fi interzise.

Alimentele (cele 1000 calorii) se împart în 4-5 mese, mici, și se recomandă ca ultima masă să fie luată cu 4 ore înainte de culcare.

În primele 2-3 zile regimul declorurat conține: supe de zarzavat, carne fiartă, legume (cartofi), fructe și pâine.

După aceasta se trece la regimul de 1800 calorii (56 g proteine, 50 g  lipide, 300 g  glucide) cu 1,5g sare pe zi, iar după 7-10 zile la regimul de 2500 calorii cu 1,5 g sare.

În formele de insuficienţă cardiacă acută severă se prescrie de la început tratamentul cu regim redus de calorii timp de 2-3 zile, instituindu-se regimul caloric (CarreI) cu 800 ml lapte împărţit în 5-6 prize.

După 5-6 zile se adaugă piureuri de legume şi verdeţuri, cartofi.

În cadrul unor regimuri hipocalorice (prescrise la începutul tratamentului şi pentru scurt timp) se mai recomandă:

– regimul Kempner: orez 250-300 g fiert în apă + fructe sau compoturi şi zahăr sau miere 100 g/zi ;

– zile de fructe şi legume (ştiind că legumele verzi conţin mai mult Na, cartofii mai mult K);

– sucuri de fructe şi legume, 1000 ml pe zi, dintre care 2/3 sucuri de fructe şi 1/3 sucuri de legume, timp de 7 zile.

După primele zile când regimul este normal se trece deci la regimuri echilibrate, mixte care să asigure numărul de calorii necesare şi să ţină seama de o întocmire raţională : protidele (aproximativ 1 g pentru 1 kg greutate); lipidele sunt reduse, iar numărul de calorii necesare este acoperit de glucide (făinoase, zaharuri, legume).

Se recomandă o alimentaţie în cantităţi mici de mai multe ori pe zi, precum şi evitarea alimentelor greu digerabile (mâncăruri grase, prăjite, tocătură etc.), conservele de peşte, de carne, brânzeturile, conservate sau fermentate.

Dat fiind faptul că în insuficienţa cardiacă acută se înregistrează o pierdere de potasiu, alimentele vor trebui să conţină şi o cantitate suficientă de K. Alimentele mai bogate în K sunt: legumele (spanac, cartofi), fructele (stafidele, smochinele uscate, curmalele), sucul de fructe (portocale, precum şi din alte fructe), carnea de vită şi bulionul de carne concentrat, când nu este o contraindicaţie.

Lichidele vor fi permise 1,5 l pe zi sau orientându-se după cantitatea de urină din 24 de ore la care se mai adaugă 500 ml (apa eliminată prin plămâni şi transpirație).

Cafeaua este permisă în cantităţi mici şi nu concentrată; alcoolul şi tutunul sunt interzise în special celor ce suferă de cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială.

Se va combate constipaţia cu ajutorul legumelor şi fructelor, iar, la nevoie, si cu laxative.