Reumatismul și bătrânețea

Există oare o relație directă între procesul de îmbătrânire și reumatism? În orice caz există tendința ca la o vârstă înaintată unii oameni să considere ca normală apariţia aşa-zisului ”reumatism de bătrânețe”. Resemnați, renunță la orice fel de tratament. Totuşi nu putem pune pe seama bătrâneții reumatismele care au începui la tinerețe şi evoluează o dată cu vârsta.

Bătrânețea și reumatismul de tip degenerativ

Studiul microscopic al cartilajului pune în evidenţă la bătrân modificări structurale foarte asemănătoare cu cele întâlnite în artroză: erodări sau ulceraţii. Semnificaţia lor este însă foarte asemănătoare cu aceea a ridurilor care apar pe faţă, o dată cu înaintarea în vârstă: nu sunt dureroase şi nici nu influenţează funcţia organelor respective. Se dezvoltă independent de procesul de uzură. Pot apărea şi în regiuni care nu sunt supuse expres presiunilor sau solicitărilor mecanice şi nu depăşesc o anumită limită. Este aspectul ce caracterizează articulaţia bătrânului.

Artrozele, ca şi spondilozele, apar în condiţii cu totul speciale. Se consideră că ele rezultă din îngemănarea unui proces de uzură articulară cu îmbătrânirea precoce. Apar mai devreme, se asociază cu o suprasolicitare articulară generată de o tulburare statică, dizarmonie sau descentrări articulare moştenite sau dobândite, obezitate, tulburări metabolice, circulatorii, fracturi osteoarticulare vicios consolidate, microtraumatisme repetate etc. Leziunile sunt profunde şi întinse, au tendinţa de extindere, interesează în timp nu numai cartilajul articular, ci şi osul din vecinătate, care se dezvoltă, proliferează. Se deosebesc de deteriorări le produse de bătrâneţe, care sunt mult mai discrete. În mod paradoxal, osul creşte, se îngroaşă, amintind de perioada copilăriei şi adolescenţei, dar, din păcate, este vorba de un fenomen de creştere patologică cu apariţia, din punct de vedere radiologic, a osteofitelor, a aşa-ziselor „ciocuri de papagal”. Această compromitere a cartilajului articular în cursul artrozei este definitivă. Din fericire (dacă nu intervin unii factori agravanţi), procesul distructiv înaintează foarte lent şi nu produce durere, deoarece cartilajul este lipsit de inervaţie proprie, artroza devenind dureroasă doar în momentul în care se complică cu un proces inflamator al sinovialei (membrana care căptuşeşte capsula articulară). Bătrâneţea poate imprima anumite particularităţi evoluţiei artrozelor. Astfel, în decada a 7-a, artroza şoldului poate realiza aşa-zisa „formă uzantă” de coxartroză, caracterizată prin dureri persistente atât în repaus, cât şi în timpul nopţii, prin blocarea mişcărilor şi distrugerea cartilajului, fără prezenţa de osteofite, uneori foarte greu de diagnosticat, datorită marii sale asemănări cu formele de reumatism inflamator.

Bătrânețea și poliartrita reumatoidă

În general, poliartrita reumatoidă a bătrânului este o etapă a unei boli începută cu mulţi ani înainte. Sunt însă şi cazuri în care boala poate apărea după 65 de ani. Cel mai tardiv debut citat în literatură este la vârsta de 95 de ani! Uneori boala se instalează mai puţin zgomotos, contrastând cu o viteză de sedimentare a hematiilor foarte mare sau, în mod paradoxal, poate să înceapă în mod brusc, amintind formele acute.

Bătrânețea și reumatismul articular acut

Dacă se poate vorbi de un reumatism articular acut al adultului, este mai greu de admis apariţia sa în premieră la bătrân. De obicei, este vorba de o manifestare de tip reumatismal în cursul altei boli.

Bătrânețea și reumatismul abarticular

Din aceasta grupă menţionăm suferinţele umărului, care pot fi consecinţa unui proces precoce de tip degenerativ al tendoanelor muşchilor periarticulari ce se pot fisura; uneori, se pot rupe, ceea ce face dificilă mişcarea de îndepărtare a braţului de torace, iar alteori se produce sclerozarea, capsula articulară generând o capsulină retractilă care duce la blocarea umărului.

Asupra sciaticii vertebrelor este necesar să facem o menţiune: dacă aceasta apare după vârsta de 65 de ani, fără a găsi în anii anteriori crize asemănătoare, de cele mai multe ori este vorba de o sciatalgie – simptom prezent în cursul altei boli, care trebuie depistată cu atenţie.

Aşadar, vârsta înaintată constituie un teren deosebit, care poate imprima diferitelor boli reumatismale, în mod indirect, o evoluţie particulară, fără a constitui însă un factor cauzal, dar care ridică probleme deosebite din punct de vedere diagnostic şi terapeutic.