Sunt sau nu băuturile alcoolice un aliment?

Desigur, băuturile alcoolice prezintă unele caracteristici care, aparent, sunt asemănătoare cu ale alimentelor și întrebarea pare la prima vederea logică. Este cunoscut faptul că alimentele contribuie la refacerea organismului, la buna lui funcționare, la revigorarea trupului, furnizându-i căldură și energie și, lucru miraculos, când ingurgităm un păhărel dintr-o băutură alcoolică ne simțim parcă mai puternici. Ba mai mult, spun unii, de ce nu ar fi vinul hrănitor, de vreme ce este făcut din struguri? De ce n-ar putea fi considerat un ”suc” sau un concentrat capabil să transmită proprietățile fructului din care este preparat? De ce, în fond, nu ar avea și el aceeași valoare nutritivă?

Să vedem totuși care este adevărul! Chiar dacă strugurii conțin săruri minerale în proporție de 0,3 până la 0,5%, acizi organici (0,8%), zaharuri (18%), proteine (0,8%), precum și unele vitamine, în cadrul procesului de fermentație alcoolică toate acestea dispar cu excepția unor mici cantități de zaharuri sau săruri care mai persistă. Iată deci că părerea că băuturile alcoolice ar avea aceleași calități ca și produsele primare din care se fabrică este cât se poate de falsă. Organismul uman, contrar impresiei de putere pe care ne-o dă pentru moment ingurgitarea unui simplu păhărel, în timp nu face altceva decât să-și piardă din vigoare, din putere. Desigur, aceasta este situația în cazul vinului, care este o băutură obținută prin fermentație și cu un grad mic, în general, de alcool.

Cu atât mai greșită ne apare părerea unora care susțin calitatea de aliment a băuturilor obținute prin distilare – țuica, coniacul, romul etc.

Băuturile alcoolice distilate, spre deosebire de alimente și chiar de băuturile obișnuite, trec direct, fără nicio transformare, în sânge. De aici, alcoolul este transportat în toate țesuturile corpului omenesc, unde este ars aproape complet, organismul neoprind nimic folositor în urma acestui proces. Este cunoscut, de asemenea, faptul că alimentele prelucrate și asimilate de către organism sunt mai mult sau mai puțin întrebuințate pentru desfășurarea diferitelor funcții vitale.

În urma cercetărilor s-a ajuns la concluzia că alcoolul nu este transformat într-o substanță folositoare la nivel celular. Mai mult, s-a demonstrat că el poate fi foarte bine considerat drept un contraaliment, datorită tulburărilor pe care le poate produce la nivelul stomacului, precum și prin influența negativă pe care o are asupra unor vitamine foarte importante în apărarea organismului împotriva unor boli infecțioase: vitaminele A, B1, B2. Totodată alcoolul împiedică buna folosire de către organism a zaharurilor și grăsimilor, ceea ce duce la denutriția organismului. Iată că alcoolul nu numai că nu este util organismului, ci, dimpotrivă, este chiar un dușman al lui. Acele mici cantități de zaharuri, substanțe minerale și vitamine, bănuite sau chiar existente în unele băuturi alcoolice, nu au câtuși de puțin valoarea nutritivă care greșit li se atribuie și în niciun caz nu pot substitui hrana.

Pentru a fi mai convingători vom da câteva cifre. Se ştie că hrana este alcătuită din proteine, lipide, glucide, săruri minerale, vitamine. Astfel, 100 g lapte de vacă conţine 3,5 g proteine, 3,6 g lipide şi 4,9 g glucide; 100 de g carne de vită slabă conţine 20 g proteine, 5 g lipide, şi 0,5 g glucide; un ou de găină conţine 14 g proteine, 12 g lipide şi 0,6 g glucide. Prin digestie glucidele, proteinele şi lipidele sunt descompuse în final – şi sub această formă se absorb în intestinul subțire – în monozaharide, aminoacizi, acizi grași și glicerol. Față de aceste alimente, cantitatea de 100 de alcool nu conține niciunul din compușii amintiți.

Desigur, vor spune unii, poate că băuturile alcoolice nu au calități nutritive, dar nimeni nu poate nega că ele sunt un excelent stimulent al poftei de mâncare. Această practică, a consumării unui păhăruț, de obicei de alcool distilat, înaintea mesei – chipurile pentru a deschide pofta de mâncare – este nu numai neindicat, dar am putea afirma că este total dăunător.

Fiecare dintre cei care sunt adepții acestui obicei își amintește probabil de senzația de arsură pe care o simte în stomac, și care îl îndeamnă să mănânce imediat ceva. Desigur, mulți se lasă amăgiți de această ”poftă„ de mâncare și slăvesc calitățile alcoolului. Să urmărim însă ce se întâmplă o dată cu ingurgitarea alcoolului. Ajungând în stomac, alcoolul provoacă secreția gastrică, care deschide pofta de mâncare. Până aici nimic rău, ba mai mult, s-ar părea că pentru mărirea apetitului alcoolul este foarte folositor. Prea puțini știu însă că sucul gastric produs după consumul de alcool este mult mai sărac în fermenți decât cel obișnuit, ceea ce duce la o digestie mai greoaie a alimentelor, prelungind astfel timpul de staționare a alimentelor în stomac. În afară de aceasta, în momentul când trec în intestin, alimentele sunt incomplet digerate. Secreția gastrică normală are o putere mult mai mare de digerare.

Nimeni nu obiectează împotriva unui consum moderat de băuturi alcoolice la masă. Consumarea regulată, constituită ca un obicei, a unor băuturi alcoolice înaintea meselor, a așa-ziselor aperitive, este însă foarte dăunătoare. Trebuie știut că băuturile cu un grad mare de alcool consumate pe nemâncate pot distruge straturile superioare ale celulelor mucoasei stomacale. Cu timpul, proteinele din celulele mucoasei tubului digestiv se alterează, ducând în cele din urmă la încetarea activității lor. Bineînțeles că aceste leziuni nu apar imediat, ci după câțiva ani de la practicarea acestui nărav.

Afirmam că la ingerarea băuturilor pe stomacul gol se simte o arsură care, cu timpul, se transformă – la cei care sunt adepții acestui obicei –  într-o permanenţă. Cu vremea glandele secretorii din stomac obosesc, secreţia gastrică scade din ce în ce mai mult, ajungându-se în cele din urmă la boli ale tubului digestiv.

Nu mai puțin condamnabilă este atitudinea unor bolnavi care, deşi se ştiu suferinzi de stomac, preferă în locul tratamentului prescris de medic anumite băuturi cu efect ”tămăduitor”, din amestecuri de alcool şi diferite plante medicinale. Toți aceştia speră într-o ”întărire” a stomacului, o sporire a secreţiei gastrice etc. După un astfel de tratament, câtuşi de puţin indicat, mucoasa stomacului, şi aşa iritată, ajunge la o inflamaţie cronică, stăruitoare, secreţia sucurilor încetând uneori cu desăvârşire. Desigur că practicarea unor astfel de tratamente trebuie combătută în toate bolile, singurul remediu fiind urmarea indicaţiilor date de medici.

Cu atât mai periculos ne apare în acest context obiceiul de a da băuturi alcoolice, practicat ce-i drept din ce în ce mai rar, copiilor mai slabi, în scopul de a-i „feri” de boli sau de a-i „întări”. Acesta este un obicei foarte primejdios. Nu trebuie uitat că organismul copiilor este mult mai sensibil decât cel al adulţilor. Constituţia lor este mai slabă, iar reacţiile sistemului nervos sunt mult mai prompte. Dacă ei continuă să bea zilnic, timp îndelungat, capacitatea lor de a învăţa şi de a asimila va slăbi continuu, iar organismul îşi va pierde vigoarea.

Se poate vedea că uneori au efecte nocive chiar şi câteva ”inofensive” bomboane umplute cu lichior, copiii prezentând stări de iritaţie şi uneori chiar de ameţeală. Sunt cunoscute cazuri când copii care au consumat băuturi alcoolice au fost aduşi la spital în stări foarte grave, în urma consumului de băuturi alcoolice, unii copii cu o constituție mai fragilă au făcut meningite sau hemoragii cerebrale. Chiar şi atunci când se vindecă ei rămân cu o sănătate foarte slăbită.

Aminteam de senzaţia de creştere a energiei pe care o resimțim după consumul unei anumite cantităţi de alcool.

Desigur, am fi tentaţi să considerăm aceasta o caracteristică a alcoolului asemănătoare cu a hranei. Doar creșterea imediată a capacităţii de muncă în acest mod seamănă într-un anume fel cu creșterea poftei de mâncare! Ce se întâmplă?

Alcoolul consumat ”biciuiește” sistemul nervos, ceea ce, pentru început  stimulează puterea de muncă. Dar, la scurt timp după această aşa-zisă tonifiere, capacitatea de muncă scade, cu mult mai mult decât înainte de a se fi consumat alcool. Experimental s-a demonstrat că energia furnizată de alcool nu numai că nu foloseşte activităţii musculare, dar chiar împiedică arderea normală a zaharurilor din muşchi, ce au un rol covârşitor în producerea energiei musculare. Tot experimental s-a dovedit că majoritatea celor care consumă băuturi alcoolice în cantităţi mari au o capacitate de muncă mult mai scăzută decât cei care consumă mai puţin şi, evident, decât cei ce nu consumă deloc.

Putem afirma, fără nici un fel de echivoc, că în nici un caz calităţile hranei nu pot fi comparate cu cele ale alcoolului. Deci, chiar dacă furnizează unele calorii, alcoolul nu este util nici în activitatea musculară, nici în cea intelectuală. Chiar dacă aparent efectele sale pot să ne dea poftă de mâncare, putere de muncă sau agerime a minții, la scurt timp după aceasta el îşi arată adevărata faţă: puterea slăbeşte, mintea se întunecă, limba se împleticește şi încet, încet organismul plăteşte tribut bolii.

Poate că mulţi se vor întreba: să excludem definitiv băuturile alcoolice din viaţa noastră? După cum am mai amintit, nu este dăunător dacă vom consuma la masă băuturi cu un procent mic de alcool, în nici un caz pe stomacul gol şi în cantităţi mari. Consumul raţional, în diferite circumstanţe, după unii autori se ridică la circa 700 ml bere sau 300 ml vin natural pe zi. În cazul când consumatorul este femeie, cantitatea de mai sus va trebui redusă la jumătate, iar în situaţia copiilor va fi interzisă total. Un mare rol în prevenirea apariţiei alcoolismului îl au educaţia pe care o primeşte copilul şi, vă veţi mira, modul cum suntem obișnuiţi să ne alimentăm. O masă bine pregătită la care nu sunt servite mâncăruri bogate în grăsimi și puternic condimentate, nu va trebui să fie ”stropită” cu vin sau cu alte băuturi alcoolice.

Este locul aici să amintim că, spre deosebire de băuturile fermentate, sucurile de fructe şi legume conţin aproape în întregime substanţe nutritive, valoarea lor deosebită fiind dată în special de conţinutul bogat de zaharuri ușor asimilabile, deci folosite bine de organism, precum şi de însemnate cantităţi de vitamine, săruri minerale şi unii acizi organici care au, după cum se ştie, o importantă acţiune bactericidă. Aceste sucuri au şi o acţiune răcoritoare, totodată potolind setea şi satisfăcând cerinţele organismului în lichide. Şi dacă şi aceste argumente, câteva din numeroasele care se pot da, nu vor fi luate în consideraţie atunci când punându-ne întrebarea: să bem, să nu bem și nu vom fi convinşi de adevăratele „calităţi” ale băuturilor alcoolice, mai amintim că cei care se complac în compania băuturii au şanse ca mai târziu sau mai devreme să suporte consecinţele nefaste ale acestei practici. Alcoolul duce la grele îmbolnăviri ale organismului – gastrite, boli de ficat și de inimă, leziuni ale sistemului nervos. Ciroza ficatului este o boală care duce la un sfârşit prematur. De consecințele nefaste ale consumului de alcool nu sunt ferite nici femeile gravide și urmaşii lor, ajungându-se deseori la nașteri premature, sterilitate, avort, debilitate mintală, epilepsie, idioțenie etc.